Zone economice libere - instrumente importante ale integrării europene

1. Prezentarea generala a zonelor economice libere.

O "zona de liber schimb" este un ansamblu geografic si economic in care nu exista nici un obstacol al schimburilor de marfuri si servicii, nici taxa vamale, nici obstacole tarifare. Formarea unei zone de liber schimb poate sa fie considerata ca un prim pas spre unificarea economica a regiunii respective. "Zona libera" reprezinta portul , aeroportul sau o parte a teritoriului national, in care comertul, in special cu produse industriale este liberalizat prin desfiintarea oricarei restrictii cantitative sau taxe vamale. Crearea zonelor economice libere (ZEL) este facuta cu scopul de a favoriza dezvoltarea si integrarea economica in zona respectiva.

Prima zona economica libera au infiintat-o englezii in Gibraltar (1705) apoi, in secolul trecut au aparut alte zone libere create tot de englezi in sud-estul Asiei: Macao (1849) si Hong-Kong (1860). Cea mai mare parte a zonelor libere au fost realizate insa in ultimul deceniu printre acestea numarindu-se cele din insula Cipru, Ins. Man - Marea Britanie, Emiratele Arabe Unite.

Accesul liber al marfurilor in ZEL, care este un perimetru bine delimitat al unui teritoriu national, permite totodata atragerea de investitii de capital strain, datorita facilitatilor respective acordate. Organizarea ZEL are la baza legi si diferite alte acte normative ce stabilesc regulile de functionare, conducere, precum si modul de comunicare cu interiorul si exteriorul tarii care le realizeaza. Pe baza acestor acte juridice este permis accesul marfurilor in regim vamal liberalizat si fara restrictii de cantitate, cu conditia ca acestea sa nu fie prohibite de legislatia tarii respective. Marfurile sint introduse in interiorul unei ZEL de regula, in scopul prelucrarii lor, din care sa rezulte alte marfuri de export.

ZEL sint amplasate pe suprafete de teren ce apartin statului respectiv sau au fost expropiate legal, limitele de frontiere naturale sau artificiale (este obligatoriu a fi imprejmuite), situate in imediata vecinatate a unei cai de transport (nod de cale ferata, port fluvial sau maritim, aeroport) si prin care se tranziteaza astfel un volum mare de marfuri.

Suprafata ZEL difera, de regula, ca marime. Acestea pot fi clasificate astfel:

o foarte mici, pina la 10 ha (Singapore-4 ha, ins. Man-8 ha);

o mici, pina la 100 ha (Baguio, ins Filipine-62 ha; Curacao, in Antilele Olandeze-64 ha; aeroportul Larnaca, Ins. Cipru-80 ha);

o mijlocii, intre 100 si 300 ha (Panama-120 ha;Mactan, ins. Filipine-119 ha; Shannon, port+aeroport in Irlanda-120 ha; Liberia, capitala Monroviei-200 ha; ins. Bahamas-220 ha; golful Aquaba, Iordania-300 ha);

o mari, intre 301 si 1000 ha;

o foarte mari, peste 1000 ha (Bataan, In Filipine-1300 ha).

Caracteristicile actuale ale ZEL servesc integrarii economice in zona si sint urmatoarele:

a) dezvoltarea cu precadere a activitatii de depozitare a marfurilor in defavoarea celor de prelucrare industriala;

b) proliferarea ZEL in toate zonele mapamondului, chiar si in cele apartind unor tari sarace;

c) diversificarea activitatilor specifice.

Emilian M. Dobrescu - Integrarea economica, Editura Academiei Romane, Bucuresti, 1996.