Dimensiuni și calitățile vieții

Dimensiunile calitatii vietii intra in componenta diagnozei calitatii vietii. Realizarea unei diagnoze sociale presupune deopotriva descrierea sistematica si determinarea caracteristicilor fenomenelor, actiunilor si proceselor sociale. Pentru diagnoza calitatii vietii s-a elaborat un set cuprinzator de componente (variabile sociale), dimensiuni si indicatori obiectivi si subiectivi de descriere, perceptie si evaluare.

Pentru cercetarea calitatii vietii s-a incercat elaborarea unui sistem de indicatori relative usor de acoperit cu date si comprehensibil. Din aceste motive, selectia s-a limitat la un numar de 100 indicatori, considerati suficienti pentru cercetarea calitatii vietii. Pentru o dimensiune a calitatii vietii sunt specificati, de regula, pana la 5 indicatori. Fiecare dimensiune are o relevanta proprie semnificativa. Unele dimensiuni se pot raporta la un domeniu mai general al calitatii vietii (cum ar fi cele referitoare la nivelul de trai sau standardul economic), iar altele la domenii mai specifice (cum ar fi cele referitoare la cheltuielile de intretinere a locuintei).

Ioan Marginean descrie principalele dimensiuni utilizate in cercetarea calitatii vietii:

1. Persoana. Individul a constituit si va constitui intotdeauna obiectul analizelor si cercetarilor de orice fel. In societatea moderna, individul se afla in prim plan. Este analizat individul cu propria-i personalitate, cu nevoile, dorintele, aspiratiile, gandurile si activitatile sale;

2. Familia, reprezinta un punct central de referinta pentru cele mai diverse cercetari. Pentru calitatea vietii deosebit de relevante sunt aspecte precum: situatia familiei; solidaritatea si coeziunea acesteia, succesul sau insuccesul membrilor sai, starea lor de sanatate;