Avortul în societate

Ce este avortul stim cu totii: intreruperea voita, la cerere, a unei sarcini nedorite.

Aici nu ne vom referi la avorturile spontane, produse fara voia mamei, din motive medicale, ci doar la cele efectuate in deplina cunostinta de cauza.

Stradania noastra este motivata de dorinta de a va impartasi din experienta acumulata in cadrul spitalelor de ginecologie, si de a va ajuta sa evitati o suferinta care poate lasa cicatrici adanci atat in sufletele cat si in trupurile voastre tinere.

Zilnic se efectueaza avorturi in spitalele de ginecologie dar si in cabinetele particulare si ne este dat sa vedem destul de des cazuri in care fete tinere, datorita unei hotarari luate in mod pripit, ajung in imposibilitatea de a mai deveni vreodata mame. Astfel ele risca sa si pericliteze viitorul, o familie, o casnicie fericita.

A. Din punct de vedere medical avortul este o interventie chirurgicala, deci o operatie, dar nu este una obisnuita, pe ,,camp deschis" ci este o operatie oarba, bazata pe o tehnica speciala. Tocmai din acest motiv, anume ca medicul nu vede si nu poate urmari cu ochii ceea ce efectueaza cu mana, se pot intampla incidente, adica exista pericolul perforarii uterului cu aparatura folosita, sau pot ramane resturi, atat placentare cat si ale produsului de conceptie, in uter, care provoaca nu rareori infectii uterine si duc apoi la cicatrici si sterilitate (adica imposibilitatea de a mai mentine o viitoare sarcina). Dar cel mai mare pericol este ruptura uterina, urmata de o hemoragie masiva, care duce deseori la soc hemoragic si uneori chiar la moartea mamei.

Din experienta indelungata a medicilor dar si a preotilor precum si din relatarile facute de mame care au avortat, putem infatisa aici multele consecinte nefaste asupra psihicului. Sindromul post avort cuprinde toate aceste simptome care apar dupa avort, iar aici vom enumera cateva:

tulburari de somn;

tulburari in alimentatie;

tulburari afective;

depresie;

ganduri de sinucidere izvorate din tristete, lipsa de speranta, inutilitate;

destramarea relatiilor interpersonale;

sindromul ,,aniversarii";

psihoze de scurta durata;

sentimentul de vinovatie;

sentimentul de neliniste, se retrage frecvent in consumul de alcool sau/si droguri;

retrairea avortului etc.

Doctorul Antun Lisec din Croatia relateaza despre consecintele avorturilor asupra mamei, familiei, societatii si a personalului medical. Iata asadar descrierea concisa pe care o face doctorul Lisec, aratandu ne care sunt urmarile intreruperii vietii unui copil nenascut:

1. Pierderea copilului. Fiecare copil este mai pretios decat orice bogatie materiala din lumea aceasta.

2. Urmarile fizice asupra mamei (din care unele pot provoca moartea):

leziunea colului uterin, perforatia uterului, hemoragii, lezarea intestinelor sau a altor organe abdominale ale mamei, inflamatia uterului, a trompelor, a pelvisului si a intregii cavitati abdominale, starea septica (,,otravirea sangelui"), tromboembolie (cheaguri de sange care blocheaza vasele sanguine);

obturarea trompelor uterine, sterilitate, hemoragii uterine neregulate, endometrioza, cresterea frecventei sarcinilor extrauterine, cicatrici si ingustarea colului uterin, cresterea frecventei avorturilor ,,spontane", predispozitie la nasteri premature, prelungirea nasterii, dereglari in perioada a treia a nasterii, atonia uterului, izoimunizare, insuficienta placentei.

3. Urmarile psihice. Depresii, sentiment de vinovatie, tristete, insomnii si visuri grele, atacuri de anxietate, frustratie, pierderea respectului fata de sine, distrugerea psihicului propriu, aparitia racelii emotionale si a pesimismului, pierderea motivatiei, dereglari sexuale. Pot apare si dereglari comunicationale cu alti oameni precum si cu partenerul de casatorie si cu copiii deja nascuti. Cateodata apar si reactii psihotice acute, reactii schizofrenice, psihoza afectiva, depresie, pierderea memoriei, dificultati de concentrare, pierderea interesului pentru activitatile desfasurate, predispozitie pentru bolile de dependenta, schimbari dramatice ale persoanei, predispozitie pentru plans. Daca si tatal a participat la omorarea copilului, aceste urmari apar si la el.

4. Urmari asupra familiei. Datorita urmarilor fizice sau psihice care apar la parinti, apar evident dereglari ale relatiilor dintre membrii familiei. Pierderea motivatiei, ,,raceala" emotionala, dezamagirile si alte stari nevrotice sau psihotice cauzate de omor, simt si copiii nascuti.

5. Urmari asupra societatii. Societatea ar fi mult mai fericita daca membrii ei nu ar fi raniti de traumatismul uciderii copiilor nenascuti. Orice boala fizica sau psihica a indivizilor se reflecta asupra intregii societati. In afara de aceasta, uciderea copiilor nenascuti a dus la o scadere dramatica