Teoria Literaturii

Definiti intertextualitatea. Enumerati si descrieti principalele tipuri de relatii dintre texte. Exemplificati.

Intertextualitate = concept fundamental al textualismului teoretizat de grupare Tel Quel, se defineste ca ansamblul raporturilor pe care textul ca practica semnificanta le intretine cu alte texte, implicand ,,absorbtia" si transformarea acestora. G. Genette plaseaza intertextualitatea ca fiind ,,tot ceea ce pune [textul] intr-o relatie, manifesta sau secreta, cu alte texte", in sfera mai larga a transtextualitatii subordonandu-si mai multe tipuri de relatii textuale:

-intertextualitatea (in sens restrans), desemnand prezenta altor texte intr-un text dat (citatul, aluzia, plagiatul)

exemplu: ,,In Avertismentul la cea de a doua antologie, Doinas scria: ,,Astfel, fiecare poezie s-ar vrea restituita nu exclusiv unei varste biologice si spirituale, cat mai ales unui loc cultural, intr-un taram fara intindere, care i-a conferit poate adevarata fizionomie." Editorului de maine nu-i va fi tocmai lesne sa se descurce in nisipurile miscatoare ale ciclurilor si ale titlurilor." (Literatura romana postbelica de Nicolae Manolescu)

-paratextualitatea desemneaza ,,semnele textului" si este formata din:

-peritext - elemente in si din jurul cartii (in spatiu)

- poate fi al editorului sau al autorului

exemple: format, serie, coperta (si elemente in plus), pagina de titlu, font, nume adevarat / pseudonim, titlu / subtitlu / intertitluri, indicarea genului, dedicatia (-> aici, si peritext al cititorului, daca exemplarul este semnat), prefata (poate preciza locul si timpul; poate indeplini diverse functii: ,,paratraznet", introducere etc.), postfata, prefata ulterioara, cuprins, note (originale sau tarzii etc.)

epitext - public: al editorului sau al autorului

- privat: corespondenta, confidente, jurnale, pre-texte

- are statut pragmatic: e important cine il adreseaza si cui, autoritatea expeditorului, tonul etc.

- poate fi oficial (de la autor) sau ne- / semi-oficial

- forta ilocutionara: informatie, intentie, interpretare, performativa

exemplu: ,,scriu aceasta carte pentru cutare"; ,,Catre cetitorii acestii carti" (Miron Costin - ,,De neamul moldovenilor, din ce tara au iesit stramosii lor")

-arhitextualitatea, marcand prin diverse indicatii, apartenenta unui text la o anumita categorie generica (poem, roman, nuvela etc.)

exemplu: iata cateva titluri, cu indici expliciti, sau impliciti, sugerand apartenenta textului la un anumit tip de discurs (gen specie): ,,Unde dai si unde crapa", ,,Un raspuns rusesc", ,,Necrolog" (Dimitrie Petrino), ,,Nou A-B-C - dar romanesc" de Vasile Peroi, B. Petriceicu Hasdeu, ,,Cuvente de betrani - Limba romana vorbita intre 1550-1600", tomul I, ,,Elemente de aritmetica pentru uzul scoalelor secundare" de Dimitrie Petrescu, Despot Voda, drama in cinci acte de Vasile Alecsandri, ,,Junetea lui Mirabeau", drama in patru acte, Teatrul romanesc. Deschiderea stagiunii 1878-79; Millo in Bucuresti. Din exemplele enumerate se deduce apartenenta taxinomica de gen si specie a textelor: pamflet, necrolog, recenzie, cronica dramatica, panegiric.