Anchetă dialectică

Transcrierea textului dupa interviu:

- Care sunt obiceiurile de Crăciun?

- Apăi tu copilă dragă, obişeiurile de Crăşiun pi la noi îs aşa: în primu rând îi postu mare a Crăşiunului care ăla să ţân’e cu tristeţă, mai ales noi bătrân’ii nu ş’tiu tineretu d’in zua d’e astăz dacă mai posteşt’e; nu avem voie să mâncăm d’e dulce, mâncăm numa d’e post. Tăt şe provin’e d’i la animale carn’e, brânză, lapt’e, uouă estea tăc’es d’e dulce care îs scosă d’in mâncarea nostă care o mâncăm. Mâncăm numa aşa n’ia şe put’em: pită cu curec’i aşa tăiet d’in curec’i murat, zacuscă, compot, d’in estea, mâncăruri uşore, salată d’e cartofi aşa numa cu şeapă; mâncăm şe put’em că ţân’em, tare ţân’em la postu Crăşiunului. În Ajunu d’e Crăşiun tătă lumea să pregăt’eşt’e cu colaşi, cu cozonaşi, cu găluşt’e care estea’s fort’e imporant’e d’e Crăşiun. În sara d’e colindat, când n’e duşem, la casa în care nu mirosă a găluşt’e, aia nu-i pregăt’ită d’e Crăşiun. Esteas tradiţionalile d’e Crăşiun: găluşt’ile,să mai faşe caşu d’e porc, cartaboşu, cum îi zâşem noi călbaş să mai zâşe-n mult’e locuri şî răşitură şî mai mult’e, mai mult’e. Zua vin copii la colindat in Ajunul d’e Crăşiun. Vin copiii… no la copii le dăm covrijei făcuţi anume aşa în cuptor implec’iţî, mere, nuşi mai cât’e o bombonă. Şî după c’e întun’ecă, colo după zăc’e apo înc’epem ăşt’ia bătrânii, ăşt’ia mai mari, aduţî, înşepem la colindat. Şapăi merem pin veşini, pi la n’eamuri şî până d’imineaţa şî şî-n zua d’e Crăşiun ne tăt colindăm. Şapoi dupaia vin’e anu nou. În Ajunu d’e anu nou încă o tură d’e pregăt’eală. Şî atunşea n’e pregăt’im cu d’e tăce şî-n sara d’e revelion îi obişeiu pi la noi că trăbă să avem vâsc, să stăm sub vâsc în sara d’e Ajun şî să n’e pun’em o dorinţă. Apoi noi bătrân’ii nu pre avem dorinţă, tineretu, ei îs cu dorinţăle şi cu estea. Şî d’imin’eaţa când ţi zua d’e anu nou trăbă să n’e intre bărbat în casă să şie tăt anu cu noroc că aşa să zîşe că dacă îţ intră femeie nu ai noroc tăt anu, bărbatu trăbă să şie primu care intră în casă.

Graiul din comuna Zau de Câmpie, jud. Mureş

Subiectul intervievat: Cenan Maria, 52 de ani

Tema: subiectul interviului este sărbătoarea Crăciunului si nu numai, sărbatorile iernii în special

Transcrierea fonetică a textului:

- Care sunt obiceiurile de Crăciun?

- Apăi tu copilă dragă, obişeiurile de Crăşiun pi la noi îs aşa: în primu rând îi postu mare a Crăşiunului care ăla să ţân’e cu tristeţă, mai ales noi bătrân’ii nu şt’iu tineretu d’in zua d’e astăz dacă mai posteşt’e; nu avem voie să mâncăm d’e dulce, mâncăm numa d’e post. Tăt şe provin’e d’i la animale carn’e, brânză, lapt’e, uouă estea tăc’es d’e dulce care îs scosă d’in mâncarea nostă care o mâncăm. Mâncăm numa aşa n’ia şe put’em: pită cu curec’i aşa tăiet d’in curec’i murat, zacuscă, compot, d’in estea, mâncăruri uşore, salată d’e cartofi aşa numa cu şeapă; mâncăm şe put’em că ţân’em, tare ţân’em la postu Crăşiunului. În Ajunu d’e Crăşiun tătă lumea să pregăt’eşt’e cu colaşi, cu cozonaşi, cu găluşt’e care estea’s fort’e imporant’e d’e Crăşiun. În sara d’e colindat, când n’e duşem, la casa în care nu mirosă a găluşt’e, aia nu-i pregăt’ită d’e Crăşiun. Esteas tradiţionalile d’e Crăşiun: găluşt’ile,să mai faşe caşu d’e porc, cartaboşu, cum îi zâşem noi călbaş să mai zâşe-n mult’e locuri şî răşitură şî mai mult’e, mai mult’e. Zua vin copii la colindat in Ajunul d’e Crăşiun.

Lucrare seminar Dialectologie