Pacatu, esecul libertatii

Previzualizare seminar:

Cuprins seminar:

Introducere
1. Caderea protoparintilor, cauza principala a despartirii de voia divina
1.1 Libera vointa
1.2 Lucrarea diavolului
2. Consecintele caderii in pacat
3. Modul in care pacatul afecteaza lumea astazi si remedii de vindecare
Concluzii
Bibliografie

Extras din seminar:

Introducere

Pentru ateul lucid, raul nu este decat un aspect al absurdului, in timp ce pentru ateul obtuz este rezultatul temporar al unei organizari inca imperfecte a societatii si a universului. Maniheii considerau raul ca avand o esenta, universul fiind un camp de batalie intre fortele binelui si ale raului. Crestinii insa, au o perspectiva care nu implica ideea ca raul este "ceva". Raul nu este un "anti-Dumnezeu" , ci o lipsa, o imperfectiune, o inadecvare a fiintei. Pacatul nu este o natura, ci o stare a naturii in care exista activitate, este o despartire a voii personale de vointa divina. Originea raului se afla in libertatea fapturilor rationale si apare ca o revolta fata de Dumnezeu, a vointei personale. Cuvantul grecesc pentru pacat, "amartia", are sensul originar de ratare a tintei, de ratacire intr-o directie gresita, aratand apucarea pe calea mortii in locul caii vietii si scotand in evidenta caracterul pacatului de esec existential. Omul a fost creat dupa chipul lui Dumnezeu in vederea ajungerii la asemanarea cu El, de aceea omul nu se implineste decat in Dumnezeu, in comuniunea cu El. Pacatul este tot ceea ce e in afara lui Dumnezeu, este cautarea implinirii in afara lui Dumnezeu a dorului dupa vesnicie sadit de Dumnezeu in om si care nu poate fi implinit decat in Dumnezeu. De aceea pacatul nu ne implineste. Faptul ca Dumnezeu numeste pacat neimplinirile noastre in lucrurile limitate e o mangaiere pentru ca dovedeste ca Dumnezeu vrea sa ne dea altceva, nelimitat, comuniunea si asemanarea cu El.

In paradis, omul este chemat la comuniune care este un rod si al libertatii, caci nu exista relatie de dragoste obligatorie sau impusa. Posibilitatea de a realiza existenta umana este relatata in referatul biblic prin folosirea simbolului de pom al "cunostintei binelui si raului" (Facere 2, 9, 17). De mentionat faptul ca termenii "bine" si "rau" nu au continutul conventional inteles din zilele noastre, nu exprima actiuni juridice sau legaliste si nici categorii ale comportamentului, ci arata posibilitatea de a vietui sau eventualitatea mortii.

Omul avea sa guste din acest pom, ridicandu-se de la el premisa vietii, urmand moartea, fiindca a incercat sa realizeze viata nu in felul in care se constituie viata, dupa modelul treimic de iubire si comuniune, ci dupa propriul model, unul al invidualitatii, al autonomiei si amorului propriu.

1. Caderea protoparintilor, cauza principala a despartirii de voia divina

1.1. Libera vointa

Calcarea poruncii de catre Adam in mod constient, este o schimbare de bunavoie a drumului sau. In momentul cand Eva a fost ispitita de sarpe si s-a indulcit cu gandul, memoria ei a slabit, trecand cu vederea cele spuse de Dumnezeu " Sa nu mancati din el, nici sa va atingeti de el, ca sa nu muriti!"(Facere 3, 3). Vointa omului s-a "indoit" in sensul ca s-a impartit in doua, pierzand unitatea, s-a pierdut si puterea sigurantei. Din hotarat si prezent in viata lui, omul devine nehotarat si absent prin faramitarea vointei. In interiorul omului se produce o schimbare de obiectiv, se pune pe sine scop si centru si astfel rupe relatia dintre el si Creator, intrerupand mersul firesc spre indumnezeire.

Liberul arbitru este cel care il propulseaza pe om spre transformarea rea. Relatia cu Dumnezeu nu se rupe definitiv, omul nu pierde in Eden un bun pe care ar trebui sa se intoarca in trecut ca sa il recapete, ci pur si simplu a anulat dobandirea viitoare a unui bun, iar pentru primirea lui se impune reinceperea aceluiasi mers. "Pacatul stramosesc a adus, insa, doar o fisura in aceasta relatie de participare. Si negresit aceasta fisura trebuie sa se restaureze. Importanta primordiala are aceasta participare propriu-zisa si mersul spre desavarsire" .

Porunca divina nu este un semn al tiraniei, ci apare ca o manifestare a bunatatii si intelepciunii din partea lui Dumnezeu, pentru ca omul sa poata ajunge la starea de libertate deplin intarita, nu pentru a fi robit. Lumea a fost creata in seviciul libertatii. "Lumea nu are sens decat ca un camp al dialogului dintre Dumnezeu si oameni" . Omul raspunde lucrarilor lui Dumnezeu prin propriile sale lucrari. El a fost curat de porniri rele si cu o tendinta spre binele comuniu!nii cu Dumnezeu si cu semenii, dar nu avea exercitiul intarit in aceasta curatie si in acest bine. Omul era constient si liber, in constiinta si libertate avea tendinta spre cele bune. Nu avea o libertate asigurata impotriva posibilitatii de a fi robit de anumite pasiuni. Nu era pacatos, dar nici impodobit cu virtuti dobandite si cu ganduri curate consolidate. Era precum cel nevinovat care nu a gustat din fructul oprit, nu ca unul care se statornicise in respingerea pacatului.

Vointa lui Adam nu era aplecata spre pofte, cand se gandea la ceva judecata nu ii era influentata de vreo pornire a trupului, lumea nu ii impunea nici fizicului si nici sufletului sau procesele ei care atarna cu greutate si din care nu se poate iesi. Dar lumea nu avea nici trans!parenta aceea pe care o are pentru sfant, care a invins in mod real opacitatea ei. Toate intentii omului se intal!neau cu cele sugerate interior de Dumnezeu si erau bune foarte. Distinctia intre naturalul si supranaturalul nu exista, ci erau imbinate intr-o singura ordine de viata clara si buna in acelasi timp. In acea stare, omul vedea toate lucrurile si actiunile lui Dumnezeu drept daruri inaintate catre el. " Dumnezeu nu a creat pe om ca pe o piesa automata in angrenajul unei naturi inflexibile in procesele ei, ci ca subiect liber, capabil sa flexioneze procesele naturii, ca sa faca prin ele binele de buna voie si sa-si arate prin aceasta conformi!tatea cu voia cea buna a lui Dumnezeu, progresand in asemanarea cu El. O incadrare mecanica a omului in ordinea unei naturi mecanice ar fi facut fara rost atat crearea lumii, cat si a omului." Ramanand deasupra automatismului naturii, omul ar fi putut sa iubeasca cu adevarat pe Dumnezeu.

Neascultand porunca, omul renunta la libertate prin propria libertate. Maretia chipului dumnezeiesc in om consta in aceasta libertate pe care Dumnezeu, din dragoste fata de om, nu o incalca. De aceea ne spune parintele Staniloae ca a fost nevoie de o singura vointa pentru creatie dar este nevoie de doua vointe pentru indumnezeire. "Persoana umana e cea mai inalta creatie numai pentru ca Dumnezeu pune in ea posibilitatea iubirii, cum si a refuzarii ei. Dumnezeu risca ruina eterna a celei mai inalte creatii ale Sale, ca sa poata fi cea mai inalta. Paradoxul este ireductibil. Chiar in maretia sa de a putea deveni dumnezeu, omul e capabil sa poata cadea" . Cand omul si-a plecat urechea spre susotelile celui viclean, s-a lasat induplecat de el, a gustat din pomul cunostintei binelui si raului si a inceput sa priveasca cu pasiune goliciunea trupului sau, intr-un mod dominat de simturi. Astfel omul a facut loc raului in vointa sa si din el a intrat in lume. Acesta avea puterea sa transfigureze lumea prin indumnezeirea sa, dar a ales raul iar natura sufera si suspina in urma hotararilor sale. "Incercand sa se auto-indumnezeiasca, in loc sa-si asume indumnezeirea intru Dumnezeu si prin Dumnezeu, gradinarul universului a devenit, din acel moment, pradatorul lumii si propriul sau fur" . Adam era predispus in mod natural sa-l cunoasca si sa il iubeasca pe Dumnezeu, dar a ales pacatul pentru ca i-a fost sugerat, in aceasta consta rolul sarpelui. Raul din universul pamantesc apare prin corupere, punctul esential al caderii consta in faptul ca omul a consimtit sa se lase invins, s-a lasat imbatat de ideea de a deveni dumnezeu, nu s-a opus categoric.

Bibliografie:

1. BIBLIA sau Sfana Scriptura, Editura IBMBOR, Bucuresti, 2001;

2. *** Bioetica si Taina Persoanei, trad. Nicoleta Petuhov, Editura Bizantina, Bucuresti, 2006

3. Augustin, Fericitul Confesiuni, trad. Eugen Munteanu, Editura Nemira & Co, Bucuresti, 2006

4. Dulcan, Dumitru Constantin Inteligenta Materiei, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2009

5. Larchet, Jean-Claude Dumnezeu nu vrea suferinta omului, traducere. Marinela Bojin, Editura Sophia, Bucuresti, 2008

6. Idem, Crestinul in fata bolii suferintei si mortii, traducere Marinela Bojin, Editura Sophia, Bucuresti, 2004

7. Lossky, Vladimir Introducere in teologia ortodoxa, traducere Lidia si Remus Rus, Editura Sophia, Bucuresti, 2014

8. Matsoukas, Nikos A. Teologia dogmatica si simbolica, vol. II, traducere Nicusor Deciu, Editura Bizantina, Bucuresti, 2006

9. Nellas, Panayotis Omul - animal indumnezeit, traducere diac. Ioan I. Ica jr, Editura Deisis, Sibiu, 2009

10. Popescu, Dumitru, Iisus Hristos Pantocrator, Editura IBMBOR, Bucuresti, 2006

11. Staniloae, Dumitru Rugaciunea lui Iisus si experienta Duhului Sfant, Editura Deisis, Sibiu, 2003

12. Idem, Teologia Dogmatica Ortodoxa, vol. I, Editura IBMBOR, Bucuresti, 1996

13. Yannaras, Christos Abecedar al credintei, traducere Preot Prof. Dr. Constantin Coman, Editura Bizantina, Bucuresti, 2007

Download gratuit

Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.

Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Diacritice:
Da
Nota:
7/10 (1 voturi)
Anul redactarii:
2016
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
13 pagini
Imagini extrase:
13 imagini
Nr cuvinte:
7 098 cuvinte
Nr caractere:
31 593 caractere
Marime:
29.44 KB (arhivat)
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Seminar
Domeniu:
Religie
Data publicare:
01.02.2018
Structură de fișiere:
  • Pacatu, esecul libertatii.doc
Predat:
Facultatea de Teologie Ortodoxa si Stiintele Educatiei , Universitatea Valahia din Targoviste
Specializare:
Doctrina, Stiinta, Misiune
Materie:
Teme Fundamentale
An de studiu:
I
Nota primita:
Nota 10

Ai gasit ceva în neregulă cu acest document?

Te-ar putea interesa și:
Iubitorul de virtute trebuie sa se ingrijeasca mult de discermamant ca sa cunoasca deosebirea...
PROLEGOMENA In contextul actual al invatamantului teologic universitar, Teologia Morala este o...
Mass-media se infatiseaza pe sine, la inceput de secol XXI, ca un domeniu de viata sociala din ce...
Romania este astazi tara europeana cu cel mai mare procent de populatie rroma, procent in...
CURSUL I: TEOLOGIA - CHEMAREA LAUNTRICA A OMULUI SPRE CUNOASTEREA LUI DUMNEZEU SENSUL NOTIUNII...
Sus!