Concepția Yoga și Atitudinea Ortodoxă

Yoga este numele unuia dintre cele sase sisteme (darsanas) clasice si ortodoxe ale filozofiei hinduse. In sens ascetic-practic, Yoga inseamna "dezlegare", "diso?ciere", in sens mistic inseamna "unire", actiunea de a lega, prin mijlocirea medi?tatiei, concentratiei, gandirii.Yoga, departe de a fi patrimoniul catorva secte ascetice, este o categorie spe?cifica spiritului indian. N-au existat reforme, nici secte mistice indiene care sa nu fi facut apel la practica yoga.

Toate reformele religioase indiene, tehnicile magice, au trebuit sa asimileze teh?nicile yoga, aceasta asimilare facandu-se dupa nevoile interne ale fiecarei reforme re?ligioase. Si nu vom intalni nici o miscare, autentic indiana, care sa se fi debarasat de acest sistem.

Pe parcursul istoriei sale, acest sistem a avut diferite functii : de substituire a sa?crificiilor, interiorizarii rituale etc.Deci, este aproape imposibil de a face o istorie exacta a filozofiei yoga. Dar pu?tem deduce in mod cert ca a influentat chiar si budismul si jainismul dintr-o epoca foarte indepartata.

Istoria practicilor yoga este, de fapt, istoria conflictului intre mistica si asceza, intre contemplatie si meditatie, tendinta spre concret a experientei personale.Yoga este mai mult o metoda practica, in al carei centru sta eliberarea sufle?tului prin cunoastere si prin practici ascetice minutios observate. Yoga este un sistem teist, avand ca zeu suprem pe Krisna in Bhagavad-Gita, sau pe Ishvara in literatura epica, ori sacerdotala.

Patanjali in "Yoga-sutras I, 1" marturiseste sincer ca nu el este creatorul "filo?zofiei yoga" ci munca lui se rezuma la editarea si corijarea sistemelor teoretice si in?dicatiile practicilor yoga. El nu face decat sa imprumute in linii generale, fundamen?tele filozofiei Samkhya, caruia ii da un oarecare aspect teist si exalta valoarea prac?tica a meditatiei . Efortul propriu-zis al lui Patanjali a fost dirijat spre coordonarea ma?terialului filozofiei imprumutate de la Samkhya.

Scopul Samkhyei este "salvarea" sau "eliberarea" care consta in abolirea durerii, inseparabila de toata existenta. Cunoasterea metafizicii (Jnana) singura poate sa atinga acest scop de a scoate individul din cercul fara sfarsit al transmigrarii sufletelor.

Yoga si Samkhya constituie, fundamental, acelasi sistem filozofic, cu singura deo?sebire ca Yoga admite existenta lui Dumnezeu (Ishvara) si acorda o mare importanta tehnicii meditatiei, in timp ce Samkhya nu crede intr-o fiinta suprema, si afla cheia emanciparii numai in reflectie, intr-un proces cognoscibil. Amandoua sistemele afirma insa realitatea lumii si a sufletelor, concepand un vio?lent dualism ce implica, intr-un sens, pluralismul. Samkhya sustine existenta unui Purusha liber de toate accidentele vietii si supe?rior timpului si schimbarilor, iar individul desi e supus schimbarilor, exista totusi ceva in el ce se ridica deasupra tuturor acestora. Acest ceva nu-i mintea, nici viata, nici trupul, ci sufletul cel extern care le stapaneste pe toate .

1. Patanjali ; ,,Yoga-Sutra", Ed. Herald, Bucuresti, 2006;

2. Eliade, Mircea : ,,Yoga-nemurire si libertate", Ed. Humanitas, Bucuresti, 1993;

3. Eliade, Mircea : ,,Tehnici Yoga", Ed. Univers Enciclopedic, Bucuresti, 2000;

4. Sergiu, Al-George : ,,Bhagavad-Gita"(traducere-poem filozofic), Ed. Informatia, Bucuresti, 1992;

5. Ioan Scararul : ,,Scara Raiului precedata de Viata pe scurt a lui Ioan Scolasticul si urmata de Cuvantul catre Pastor", Ed. Amarcord, Timisoara, 1998;

6. Filaret, Ioan : ,,Crestinism si Yoga?", Craiova, 1994.