Sigmund Freud - psihanaliza fenomenelor oculte

In celebra sa autobiografie, ,,Ma vie"- souvenirs reves etpen-saesx, C. G. Jung aminteste o interesanta scena petrecuta intre el si maestrul sau spiritual din acea vreme, Freud. Este o intimplare care spune multe despre atitudinea pe care a incarnat-o Freud fata de asa-zisele fenomene oculte. O atitudine care, la prima vedere, vine sa confirme impresia generala a opiniei publice care a vazut in Freud personificarea ratiunii absolute.

Dar sa citam relatarea lui Jung apelind si la comentariile aferente:

Mai am inca o vie amintire a lui Freudzicindu-mi: ,,Dragul meu Jung, promite-mi ca nu vei abandona niciodata teoria sexu?ala. Este cea mai esentiala! Vezi tu, noi trebuie sa facem din ea o dogma, un bastion de neclintit". Imi spunea aceasta plin de pasiune si pe tonul unui tata care zice: "Dragul meu fiu, pro?mite-mi ca vei merge in fiecare duminica la biserica". Putin cam zapacit, il intrebai: "Un bastion impotriva a ce?" El imi

' Exista o traducere romaneasca a acestei lucrari. Noi am folosit versiunea frantuzeasca aparuta la Gallimard in 1973.

raspunse: "impotriva talazului de mil al " Aici ezita un mo?ment pentru a adauga: " al ocultismului". Ceea ce m-a alar?mat, mai intii, era "bastionul" si "dogma"'; o dogma, adica o profesiune de credinta indiscutabila, nu se impune decil acolo unde vrem sa indepartam odata pentru totdeauna o indoiala. Aceasta nu mai are nimic dintr-o judecata stiintifica, ci releva numai dintr-o vointa personala de putere.

Acest soc a izbit in plin prietenia noastra. Stiam ca nu voi putea adopta aceasta pozitie. Freud parea sa inteleaga prin

"ocultism" aproape tot ceea ce filozofia si religia - ca si parapsihologia care se nastea cam in acea vreme - puteau sa

spuna despre suflet "

in realitate, atitudinea lui Freud nu era atit de categorica in privinta ocultului. Pentru ca, cam in aceleasi imprejurari istorice, parintele psihanalizei avea sa-i scrie lui Jung o epistola in care accepta sa se plece in fata fenomenelor oculte, adica sa le recu?noasca existenta, dar, fireste, cu o anumita rezerva. (Faptul ca Jung deplinge cu atita vigoare dogmatismul mai virstnicului sau confrate, s-ar putea interpreta intr-o perspectiva subiectiva, un aspect care nu ne va ocupa aici). Sa citam, asadar, si din scri?soarea lui Freud - amintim: adresata lui Jung - care arunca o alta lumina asupra relatiei autorului cu ocultul:

in cele ale ocultismului - scrie Freud - am devenit umil de cind cu marea lectie data de experientele lui Ferenczi. Promit sa cred tot ceea ce poate fi cumva rezonabil. Si n-o fac bucuros, o stiti. Dar hibrisul meu s-a destramat de atunci