Elaborarea probelor de evaluare - rolul lor în calitatea evaluării

7.1. RELAŢIA ÎNTRE CALITATEA PROBELOR/INSTRUMENTELOR DE EVALUARE ŞI CALITATEA ŞI EFICIENŢA EVALUĂRII

Fără să supraestimăm valoarea instrumentelor de evaluare, trebuie să recunoaştem rolul lor important în evaluare, cel puţin din perspectiva calităţii şi reprezentativităţii măsurării, şi, prin aceasta, asupra calităţii evaluării. Acest rol este, însă, direct proporţional cu calitatea lor. De aceea, simţim nevoia să atragem atenţia asupra pericolului improvizaţiilor în evaluare, din perspectiva probelor (instrumentelor) utilizate, şi, respectiv, asupra necesităţii elaborării şi utilizării acestora în consens cu cerinţele ştiinţifico- metodologice.

Aşadar, eficienţa activităţii de evaluare depinde atât de calitatea instrumentelor utilizate, cât şi de modul de administrare a acestora. Ca atare, proiectarea instrumentelor de evaluare trebuie să reflecte:

- Eficacitatea sistemului ( gradul de realizare a obiectivelor educaţionale) – pusă în evidenţă prin măsurarea performanţelor/rezultatelor şcolare

- Eficienţa sistemului (model de utilizare a resurselor în vederea obţinerii rezultatelor educaţionale) – exprimată prin corelarea performanţelor cu resursele/condiţiile în care acestea au fost dobândite

7.2. CALITĂŢI METROLOGICE ALE PROBELOR DE EVALUARE

Validitatea = calitatea (capacitatea) unei probe (test) de a măsura efectiv ceea ce proiectantul testului doreşte ca acesta să măsoare. Validitatea reprezintă caracteristica centrală a probelor ca acestea să fie demne de încredere. Interesul susţinut manifestat faţă de această caracteristică a probelor îşi are explicaţia în constatarea faptului că validitatea scăzută diminuează considerabil credibilitatea datelor obţinute prin aplicarea probei

Validitatea se raportează şi se exprimă în:

- validitatea de construct – când are la bază definiţii explicite, pertinente şi relevante ale aspectelor pe care îşi propune să le măsoare

- validitatea de conţinut – dacă acoperă uniform şi consistent conţinuturile avute în vedere; când un test abordează numai o parte din conţinuturile temei, este necesar ca aceasta să fie reprezentativă şi esenţială:

- validitatea de criteriu de apreciere - care indică virtuţile testului privind prognozarea performanţelor într-un domeniu corelat cu domeniul de conţinut verificat (validitate predictivă) sau dacă rezultatele obţinute la acestă probă concordă cu rezultatele obţinute de elevi la alte probe (validitate concurentă).

Fidelitatea = calitatea de a oferi rezultate constante(similare) în condiţiile administrării identice, la populaţii similare sub aspect statistic. Această calitate ne conduce la ideea de generalizare a instrumentului.

Un test este caracterizat de o bună fidelitate dacă:

a) diferenţa dintre scorurile obţinute de diferiţi elevi este determinată în primul rând de diferenţele reale dintre aceştia din punctul de vedere al performanţelor de care sunt capabili;

b) prin repetarea testului pe acelaşi grup de elevi se vor păstra scorurile individuale şi ierarhia acestora

Factorii care influenţeză fidelitatea unui test sunt:

- Lungimea testului – cu cât este mai lung, cu atât mai mari vor fi şansele să diferenţieze mai bine între nivelurile apropiate de performanţă

- Împrăştirea scorurilor – cu cât distanţa dintre cel mai mic şi cel mai mare scor este mai mare cu atât vor fi mai bine marcate diferenţele dintre performanţele individuale

- Dificultatea testului – un test prea uşor sau prea dificil pentru grupul de subiecţi testaţi va fi caracterizat de o redusă împrăştiere a scorurilor, ceea ce influenţeză negativ fidelitatea

- Obiectivitatea testului – exprimă o caracteristică legată de diferenţele ce pot apărea în cazul cotării aceluiaşi test de persoane diferite