Geopolitică

1. Criterii de clasificare a statelor.

Clasificarea statelor dupa marimea geografica.

Teritoriul unui stat indiferent de dimensiunile geografice, constituie o entitate spatiala, concreta, umanizata, avand prin ethos o anumita specialitate regionala sau mondiala. Astfel, teritoriul naval devine politic sub influenta unui sistem poliotic si este delimitat de frontiere politice. In acceptia unor geopoliticieni occidentali, teritoriul politic este cvadimensional (aerul, apa,solul si timpul), caracterizat prin marime si forma.

Parimea geografica (suprafata) unui stat/teritoriu este o notiune destul de relativa, daca se compara state de mari dimensiuni (Mauritania, Mali, Mongolia), cu rolul/influenta acestora in economia si politica mondiala, fata de state mici dar cu o mare importanta economica/politica:(Israel, Singapore, Olanda). Cu toate acestea, semnificatiile geopolitice sunt relevante pentru:

- determinarea spatiului geografic pe care-l ocupa fiecare stat, pornind de la observatiile elementare de existenta a statelor-continent (Australia), subcontinent (canada, Brazilia, India) sau extinse pe doua continente (Rusia), statele montane (Elvetia, Nepal,Bhutan), state desertice (Arabia Saudita,Ciad, Mongolia), state arhipelag (Japonia, Filipine, Indonezia)

- raspandirea geografica a populatiei/asezarilor umane se refera la omogenitatea populatiei (in numeroase state europene sau din alte continente), pana la viduri de populatie in statele de mari dimensiuni (Rusia, China, Australia, Canada, Arabia Saudita). Or, raspandirea geografica a populatiei influenteaza cert dezvoltarea economica, valorificarea resurselor naturale pana la argumente geostrategice.

- Controlul efectiv al puterii centrale asupra statului respectiv este generat de pozitia capitalei in teritoriul politic respectiv. Mutarea capitalei in zone centrale are scopul unui control politic mai eficient, cu cheltuieli mai reduse (Ankara, Brasilia, Abuja)

- Vastitatea teritoriilor prezinta avantaje indiscutabile (varietatea si marimea resurselor naturale, potential de habitat, pozitia geografica avantajoasa in raport cu vecini sau alte state. Dezavantajele marilor teritorii constau in viduri de populatie, dezvoltare economica inegala, concentrari regionale, dificultati in realizarea unor infrastructuri omogene.

- Dpdv geostrategic, marimea statelor este favorabila statelor de mari dimensiuni, alteori dimensiunile vaste ale unui stat creeaza dificultati (cazul statului Sudan, greu de guvernat intre nordul arab si sudul negru-african a rezultat divizarea statului si aparitia Eritreei.

- Distributia infrastructurilor se adapteaza la marimea statelor, mai ales in cazul statelor de mari dimensiuni.

Au fost realizate numeroase clasificari de la A. Sanguin (metoda G care deosebeste 9 categorii de state), Pounds (opt categorii), Blij (5 categorii) pana la M Glassner (1995).

Din analiza marimii geografice a statelor dependente, rezulta faptul ca majoritatea statelor sunt mici si foarte mici (108 state), 28 state sunt mijlocii, in timp ce statele mari/foarte mari sunt in numar de 57 si concentreaza cea mai mare parte a suprafetei Terrei (121 mil km2).

Clasificarea