Evaziunea fiscală

Evaziunea fiscala reprezinta sustragerea de la impunere a unei parti mai mari sau mai mici din materia impozabila. Ca fenomen, evaziunea fiscala se intalneste deopotriva atat pe plan national cat si international.

Istoricul incriminarii practicilor evazioniste si precedentele legislative constituie tot atatea elemente interesante si indelung studiate de teorie, literatura de specialitate cosemnand numeroase exemple. Revolutia din 1848, de pilda, a impus printre ideile sale pe aceea potrivit careia impozitul trebuie platit de toti cetatenii fara deosebire si proportional cu puterile fiecaruia. Ulterior acest deziderat a capatat consistenta prin bugetul anului 1895 consfintindu-se principiul potrivit caruia toti romanii sunt egali in fata legilor si impozitelor. Prima lege de urmarire a realizarii veniturilor publice ale statului, judetelor si comunelor, ale administratiilor si stabilimentelor publice si cele de binefacere dateaza din 21 martie 1877. Aceasta continea 25 de articole si prevedea ca "contribuabilul ce nu-si indeplinea datoria de pana la a 15-a zi din luna a doua a fiecarui trimestru la perceptie" era supus urmaririi. Aceeasi lege enumera privilegiile si scutirile.

Nicolae Titulescu, care in 1921 ocupa portofoliul Ministerului de Finante a propus Reforma fiscala a Romaniei reintregite, reforma ocazionata de intaiului buget unificat, inspirata de legislatia financiara a statelor dezvoltate. Principiile de baza, urmarite de reforma lui Titulescu, stabileau: impunerea venitului efectiv realizat in baza declaratiei contribuabilului si introducerea impozitului progresiv pe venitul global, care implica impozitul pe lux si cifre de afaceri, impozitul progresiv pe succesiuni, impozitul extraordinar progresiv pe avere si pe imbogatirea de razboi.

in anul 1923, noua reforma fiscala infaptuita de Vintila Bratianu a fost realizata prin Legea Contributiilor Directe, care a desfiintat impunerea minimala si a atenuat sanctiunile severe instaurate de Nicolae Titulescu impotriva practicilor evazioniste. Cu toate partile ei bune ea a dus la proliferarea spiritului antifiscal manifestat de catre unii contribuabili.

Un adevarat cod al evaziunii fiscale a fost introdus in legea contributiilor directe si celelate legi de impozite si taxe, adoptata in anul 1933. Prin aceasta lege abaterile se clasificau in contraventie simpla si contraventie calificata, fiind sanctionate cu amenzi ce mergeau de pana la patru ori impozitul la diferenta de venit sustras si constatat. Aceeasi lege prevede pentru actele de coruptie a agentilor fiscali pedeapsa inchisorii corectionale de la 6 la 12 luni.

Legea nr.344 din 29.12.1947 vine sa sanctioneze evaziunea fiscala. Legea era foarte aspra, insa oferea posibilitatea celor in cauza sa intre in legalitate si sa-si lichideze obligatiile fiscale, chiar daca s-ar fi sustras in trecut de la plata impozitelor.

in fine, art.258, indice 36 din Codul Penal anterior, introdus prin Decretul nr.202/1953, publicat in Buletinul Oficial nr.15 din 14.05.1953, pedepsea sustragerea de la plata impozitelor prin "ascunderea obiectului sau sumei impozabile, distrugerea si dosirea evidentelor obligatorii stabilite prin legile fiscale."

Dupa decembrie 1989, prin Legea nr.82/1991 a contabilitatii, publicata in Monitorul Oficial nr.265 din 27.12.1991 a fost incriminata "efectuarea cu stiinta de inregistrari inexacte" si "omisiunea cu stiinta a inregistrarilor in contabilitate, ce au avut drept consecinte denaturarea rezultatelor financiare si elementelor patrimoniale ce se reflecta in bilantul contabil, acesta constiuind infractiunea de fals intelectual ce se pedepseste conform art.289 Cod Penal cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani.

Intr-o definitie mai completa conform Art.1 din legea 87/1994 ,evaziunea fiscala este prezentata ca fiind "sustragerea prin orice mijloace de le impunerea sau de la plata impozitelor,taxelor,contributiilor si a altor sume datorate bugetului de stat,bugetelor locale,bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetelor fondurilor speciale de catre persoanele fizice si persoanele juridice romane sau straine ".

in art.3 din aceasta lege sunt prevazute obligatiile contribuabilului, si anume:

- declararea in termen de 5 zile de la inregistrare a datelor in legatura cu subunitatile constituite in sucursale, filiale, puncte de lucru, depozite, magazii si cu orice alte locuri in care se desfasoara activitati producatoare de venituri, bancile si conturile bancare in lei sau in valuta, indiferent de locul unde functioneaza, in tara sau in strainatate;

- declararea organului de control a bunurilor sau valorilor impozabile depozitate in orice alte locuri;

- declararea oricaror schimbari cu privire la sediu, filiale, depozite, conturi bancare in termen de 15 zile de la data cand au avut loc. Declaratia se va comunica organelor fiscale competente;

- evidentierea veniturilor realizate si cheltuielilor efectuate din activitatile desfasurate, prin intocmirea registrelor sau a oricaror alte documente prevazute de lege;

- plata la termen a sumelor datorate statului ca urmare a obtinerii de venituri, detinerii de bunuri imobile sau mobile ori a desfasurarii de activitati supuse taxelor si impozitelor;

In functie de modul in care este realizata, sustragerea de la impunere poate fi sustragere realizata la adapostul legii si sustragere care se realizata cu incalcarea legii ,fiind, deci, ilicita sau frauduloasa.

Sustragerea realizata la adapostul legii este posibila ,deoarece legislatia din diferite tari permite scoaterea de sub incidenta impozitelor a unor venituri ,parti din venituri, componente ale averii ori a unor acte si fapte care, in conditiile respectarii riguroase a cerintelor principiilor impunerii, nu ar trebui sa ascape de la impozitare.

Impunerea veniturilor realizate de anumite categorii de persoane fizice pe baza unor norme medii de venit, creeaza conditii pentru contribuabilii care realizeaza venituri mai mari decat media, sa nu plateasca impozit pentru diferenta respective.

In unele tari, legea da dreptul unui intreprinzator persoana fizica sa-

- Vacarel Iulian, "Finante publice" Bucuresti 2007, Ed. Didactica si pedagogica

- Topciu C. ,Vintila G. ,,Fiscalitate", Bucuresti 1998, Editura Secorex

- Vintila G. ,,, Fiscalitate ", Bucuresti 2004, Editura Economica

- Vintila G. , Calin M. , Vintila N. ,,Fiscalitate ", Bucuresti 2002, Editura Economica

- Gheorghiu Gheorghe "Evaziunea fiscala", Bucuresti 1996, Ed. Economica