Estetica lui Immanuel Kant

Respectand topica celorlalte ,,critici" (a ratiunii pure, in raport cu capacitatea noastra de a cunoastere, si a ratiunii practice, in raport cu conditia noastra morala), Kant pune in discutie doua specii de judecati estetice (sau de gust): frumosul si sublimul, evaluate in raport cu patru momente ale judecatii estetice (calitativ, cantitativ, relational si modal).

Astfel, din punctul de vedere alcalitatii, judecata

(estetica) de gust e definita ca satisfactie sau desfatare

dezinteresata care ar decurge din raportarea reprezentarii

lucrurilor la noi. Judecata estetica se deosebeste de judecata practica pentru ca, fiind empirica (provenind din experienta), exprima un interes prin calificativul ,,agreabil", iar fiind pura (inainte de orice experienta), provoaca un interes pentru realizarea acordului cu realitatea sensibila. Placutul si binele sunt legate de un interes cata vreme presupun realitatea unor obiecte. Frumosul, in schimb, nu este placut pentru ca presupune o judecata si nu este bine pentru ca nu presupune un imperativ moral, ci este un joc liber. Prima definitie a frumosului se realizeaza in raport cu gustul care e considerat a fi facultatea de a judeca un obiect (sau un mod de reprezentare) cu ajutorul satisfactiei sau neplacerii intr-un fel cu totul dezinteresat.

Din punct de vedere al cantitatii, datorita faptului ca judecata estetica nu determina un obiect, ci exprima relatia dintre subiect si obiect, uzand de predicate relationale, satisfactia estetica este universala nu se intemeiaza logic sau intelectual pe concept, ci pe sentiment, asadar fiind subiectiva. Prin urmare, a doua definitie a frumosului ar fi aceea ca este frumos ceea ce place universal, fara concept. Conditia de posibilitate a universalitatii este capacitatea de comunicare la orice fiinta care judeca. Acest sentiment universal comunicabil nu apare drept o cunostinta deoarece in frumos raportul dintre imaginatie si intelect se acorda, armonios si liber, in joc. Acest acord defineste un simt comun propriu esteticii: gustul, care completeaza simtul comun logic si simtul comun moral.