Reprezentarea si Procura

Previzualizare seminar:

Extras din seminar:

Notiunea si importanta reprezentarii.

Reprezentarea este un procedeu de tehnica juridica prin care o persoana, numita reprezentant, incheie acte juridice cu tertii in numele si in contul unei alte persoane, numita reprezentat, avand drept consecinta producerea directa in persoana reprezentatului a efectului actelor juridice.

De regula, actele juridice se incheie personal de catre participantul la raportul juridic,

care, de fapt beneficiaza de efectele lor. Ori de cate ori intra intr-un raport juridic, partea

semnatara trebuie sa fie prezenta in locul unde are loc semnarea sau executarea actului

juridic. in viata cotidiana sunt frecvente cazurile cand subiectul raportului juridic nu poate

fi prezent la incheierea sau la executarea actului juridic. in astfel de conditii apare

necesitatea inlocuirii lui cu o alta persoana. Viata juridica ar deveni extrem de complicata

daca actele juridice nu ar fi realizate prin intermediul unor persoane. Ar fi dezavantajati in

special minorii si incapabilii care nu ar putea incheia acte juridice valabile.

Institutia reprezentarii este foarte veche si extrem de necesara pentru parinti, tutori,

curatori, intreprinzatori, persoane juridice si multe alte persoane. Persoanele fizice recurg

frecvent la reprezentare, incheind diferite contracte, permitand altor persoane sa incaseze

salariul, onorariul, sa primeasca sau sa transmita diferite documente sau bunuri materiale.

De institutia reprezentarii se face uz la reprezentarea intereselor in instanta de judecata sau

la arbitraj.

Elementele definitorii ale reprezentarii, care de fapt confera acestei institutii individualitate, sunt sintagmele "in numele" si "pe seama". Atunci cand se mentioneaza ca reprezentantul opereaza in numele reprezentatului, inseamna ca primul actioneaza numai fizic, insa exprima vointa celui de-al doilea si il angajeaza intr-un raport juridic fara ca acesta sa fie prezent. Altfel spus, reprezentantul este si ramane purtatorul de nume si de vointa proprie, insa, prin cumul, devine si purtatorul de nume si de vointa al altei persoane si numai vointa acesteia din urma o exteriorizeaza la incheierea contractului. Dupa cum afirma Paul Vasilescu, o "conventie de reprezentare are drept consecinta - in plan strict intelectual - "diviziunea"juridica a personalitatii reprezentatului - concretizata in ubicuitatea199 sa, cat si un "cumul"juridic de personalitate in persoana reprezentantului - cumul limitat la dimensiunea vointei juridice si exprimat de cauza conventiei de reprezentare"

Semnificatia expresiei "pe seama" sugereaza ideea ca reprezentatul este cel care suporta consecintele pozitive si negative ale actului juridic, in sensul ca plateste pretul si dobandeste bunul sau, invers, primeste pretul si are obligatia de a preda bunul. Aceasta sintagma sugereaza legatura dintre reprezentant si patrimoniul reprezentatului.

Institutia reprezentarii, ca mod de exercitare a drepturilor si de onorare a obligatiilor, are la origini motive de drept si de fapt201. Motive de drept pot fi urmatoarele:

-- lipsa capacitatii de exercitiu (Codul civil, art.22 alin.(l) pentru minorii cu varsta

insusire atribuita cuiva de a fi prezent in mai multe locuri in acelasi timp (omniprezenta).

de pana la 7 ani);

-- capacitatea de exercitiu restransa a minorului (art.22 alin.(2) pentru minorii cu

varsta de la 7 la 14 ani si art.21 pentru minorii cu varsta de la 14 la 18 ani);

-- declararea persoanei incapabile prin hotararea judecatii (art.24);

-- limitarea capacitatii de exercitiu (art.25);

Motivele de fapt pot fi urmatoarele:

-- boala;

-- lipsa persoanei de la domiciliu;

-- nedorinta titularului de drept sau a persoanei obligate de a exercita dreptul sau de

a-si onora obligatia;

-- lipsa cunostintelor de care persoana da dovada intr-un anumit domeniu;

-- organul persoanei juridice nu este in stare sa faca fata tuturor raporturilor

juridice in care se afla;

-- alte cauze.

Subiectele raportului juridic de reprezentare. in calitate de subiecte ale reprezentarii apar trei parti: reprezentatul; reprezentantul; terta persoana.

Poate avea calitate de reprezentat orice persoana (fizica sau juridica) care manifesta

dorinta de a incredinta unei alte persoane savarsirea in numele sau a unor anumite acte

juridice, precum si persoana care, in virtutea unor circumstante, are necesitatea de a fi

reprezentata.

Are calitate de reprezentant persoana fizica sau juridica imputernicita sa faca in numele si din contul reprezentatului anumite acte juridice. Persoana fizica poate sa reprezinte interesele unei alte persoane la incheierea de acte juridice numai daca are

capacitate deplina de exercitiu202.

Legea nu permite unor persoane sa fie reprezentanti. Astfel, conform art.78 din Codul de procedura civila, nu pot fi reprezentanti in judecata judecatorii, procurorii, ofiterii de urmarire penala, politistii, deputatii si consilierii din autoritatile reprezentative, cu exceptia participarii lor la proces in calitate de imputerniciti ai acestor autoritati sau in calitate de reprezentanti legali.

De regula, persoana juridica poate avea calitatea de reprezentant al unui persoane fizice sau juridice. In special, organizatiile necomerciale fundate ca uniuni de persoane juridice, asociatii se constituie cu scopul de a reprezenta interesele membrilor lor in raport cu autoritatile publice, cu tertii si chiar in instanta de judecata. Persoanele juridice cu scop lucrativ pot sa reprezinte interesele altor intreprinzatori atat pe baza de procura, cat si pe baza contractului de mandat, de agentie comerciala etc.

Autoritatile publice reprezinta interesele persoanelor juridice de drept public. De exemplu, primarul reprezinta interesele unitatii administrativ-teritoriale. Vasilescu, P. Relativitatea actului juridic civil. Repere pentru o noua teorie generala a actului de drept privat. Trebuie sa se faca deosebiri intre reprezentant, pe de o parte, si persoanele care actioneaza in interesul unei alte persoane, insa pe cont propriu, si persoanele care au dreptul sa negocieze contracte viitoare, pe de alta parte. Unii autori propun sa se faca deosebiri intre reprezentant si: curier203, intermediar204, executor testamentar205, persoana care semneaza testamentul in locul testatorului206 etc. Nici una dintre persoanele mentionate nu savarseste acte juridice in numele sau in contul unei alte persoane. in doctrina rusa se afirma ca persoanele cu capacitatea de exercitiu restransa pot exercita ca exceptie functiile reprezentantului pe baza contractului de munca sau a calitatii de membru al cooperativei de productie sau al organizatiei obstesti. Astfel, conform art.46 din Codul muncii, capacitatea de munca se dobandeste la varsta de 16 ani, iar cu acordul scris al ocrotitorilor legali, la varsta de 15 ani. Conform art.5 din Legea privind cooperativele de productie, membru al cooperativei poate fi persoana care a implinit 16 ani. Curierul este o persoana insarcinata sa duca la destinatie corespondenta, acte, materiale scrise etc.

Download gratuit

Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.

Alte informații:
Tipuri fișiere:
docx
Nota:
8/10 (1 voturi)
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
9 pagini
Imagini extrase:
9 imagini
Nr cuvinte:
5 083 cuvinte
Nr caractere:
29 625 caractere
Marime:
32.92 KB (arhivat)
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Seminar
Domeniu:
Drept Civil
Data publicare:
01.11.2014
Structură de fișiere:
  • Reprezentarea si Procura.docx
Predat:
la facultate
Materie:
Drept Civil

Ai gasit ceva în neregulă cu acest document?

Te-ar putea interesa și:
Reprezentarea este procedeu de tehnica-juridica prin care o persoana, numita reprezentant incheie...
Dintre alimentele de origine animala, carnea ocupa locul principal. Acest fapt se datoreste...
1.Notiuni generale In viata de toate zilele sunt frecvente cazurile cind subiectul unui raport...
Cand vine vorba de decizia de finantare cea mai importanta alegere se face intre sursele proprii...
In general actul juridic este destinat sa produca efecte pe seama persoanelor care au luat parte...
Sus!