Încreștinarea Popoarelor din Răsăritul Europei și Balcani

Crestinismul s-a raspândit cu mare repeziciune în întreg Imperiul Roman, în ciuda sau, poate, chiar din cauza persecutiilor. La sfârsitul veacului al II-lea, scriitorul Tertulian, originar din Africa, sublinia cu oarecare mândrie: Suntem de ieri si totusi am ajuns sa umplem pamântul si toate ale voastre (Apologeticul 37,4). Unele popoare (precum daco-romanii, francii, germanii, etc.) s-au crestinat în primele secole, trecând printr-un proces firesc de raspândire a crestinismului în timp si de organizare bisericeasca. Alte popoare (precum bulgarii, ungurii, rusii) au primit crestinismul în a doua jumatate a mileniului I.

Traditia bisericeasca, dupa cele mai vechi izvoare scrise, a pastrat informatia potrivit careia, în teritoriile locuite de geto-daco-romani, Evanghelia a fost predicata de Sfântul Apostol Andrei. Astfel, scriitorul Hipolit Romanul, mort în persecutia lui Deciu (249-251) scrie în Lucrarea despre apostoli ca Andrei a vestit scitilor si tracilor. La rândul sau, istoricul Eusebiu de Cezareea (+ 340) preia o informatie mai veche cu un secol, de la scriitorul crestin Origen (+ 254), spunând: Sfintii Apostoli ai Mântuitorului, precum si ucenicii lor, s-au raspândit în toata lumea locuita pe atunci. Dupa traditie, lui Toma i-au cazut sortii sa mearga în Partia, lui Andrei în Scitia, lui Ioan în Asia&. Însusi Sfântul Apostol Pavel da marturie ca scitii au auzit de învatatura lui Hristos (Coloseni 3,11).

Marturii ulterioare vin sa confirme adevarul ca poporul român, care începuse a se naste din convietuirea dacilor cu romanii, a primit crestinismul direct de la un Apostol al Mântuitorului. De aceea, poporul român nu are o data fixa a crestinarii, procesul de primire a Evangheliei desfasurându-se începând cu primul secol, pâna catre secolele IV-V.

Ungurii, asezati în secolul X în Câmpia Panoniei, primesc crestinismul prin misionari de la Bizant. La cererea capeteniilor ungare Bulcsu si Gyula, botezati în Constantinopol, patriarhul ecumenic trimite în Turkia (denumirea data Ungariei de bizantini) pe episcopul Hieroteos (canonizat de Patriarhia Ecumenica în anul 2000). Catre anul 1000, sub regele Stefan cel Sfânt (997-1038), ungurii îmbratiseaza catolicismul.

Primele încercari de crestinare a sârbilor au avut loc la începutul secolului al VII-lea, dar crestinarea în masa s-a produs în secolul al IX-lea.

Crestinarea oficiala a bulgarilor are loc în anul 864, sub tarul Boris Mihail I (852-889), dar crestinismul patrunsese înca din secolul al VII-lea.

În Rusia, crestinismul a patruns, potrivit traditiei, prin Sfântul Apostol Andrei. Dar rusii, sub aceasta denumire (ca urmasi ai veregilor scandinavi), sunt cunoscuti abia în secolul IX. Crestinare oficiala a rusilor s-a petrecut la anul 988, sub cneazul Vladimir .