Exista vorbitori care ne fascineaza. Iar fascinatia nu vine numai din ceea ce se comunica, ci, mai ales, din felul in care se comunica. In astfel de situatii suntem in prezenta a ,,doua limbaje", spune Paul Watzlawick, intr-un eseu care poarta chiar acest titlu. Unul din ele poate fi transpus in reguli, i se pot identifica elementele constitutive: este limbajul rational, cuantificabil in fraze, judecati, propozitii, cuvinte, silabe, sunete. Celalalt este metaforic, figurat, opereaza nu cu semne, ci cu simboluri.
Din punctul de vedere al analizelor de limbaj si comunicare, primul limbaj este atribuit unor fenomene de gandire dirijata, celalalt unor fenomene de gandire nedirijata.
Limbajul datorat fenomenelor de gandire dirijata urmeaza legile lingvistice, se supune regulilor gramaticale, ale sintaxei si semanticii. Limbajul datorat fenomenelor de gindire nedirijata constituie o tesatura in care sunt prinse reprezentarile, experientele, gesturile, atitudinile, trasaturile de personalitate, ,,farmecul" vorbitorului.
Formele gandirii nedirijate se dovedesc a avea un caracter pronuntat individual si sunt mai putin susceptibile de normare in vederea constituirii unei discipline de studiu. Formele gandirii dirijate, care nu au un specific individual accentuat, ci unul general, au fost asamblate intr-o disciplina, intr-o teorie a limbajului. De aceea doar acestea pot fi studiate cu pertinenta si in mod sistematic. La acest limbaj ne vom referi in continuare.
Limba - limbaj: clarificari conceptuale
,,Toate popoarele de pe pamant, in ciuda diversitatii idiomurilor, vorbesc unul si
acelasi limbaj", sustine Beauzee. Toate limbile au un fundament comun, o ratiune
fondatoare comuna, datorita faptului ca servesc aceluiasi scop: semnificarii prin intermediul limbii, transmiterii gandurilor personale unor altor oameni.
Vorbirea este o oglinda, uneori o fereastra, a noastra, a eului, a persoanei. Persoana
nu apare numai in hainele care invesmanteaza corpul nostru, ci si in cuvintele care imbraca ceea ce dorim sa comunicam
Limbaj - desemneaza ceea ce este comun in modul in care toate fiintele omenesti
folosesc cuvantul sau scrisul. Este un cuvant folosit mai ales la singular; reprezinta o aptitudine care este singulara in lumea animala; il putem defini drept orice sistem sau ansamblu de semne care permite exprimarea sau comunicarea.
Limba - (sens comun) - produs social particular al facultatii limbajului, ansamblu
de conventii necesare comunicarii, schimbului de informatii, adoptate in mod mai
mult sau mai putin conventional de catre vorbitorii unei societati, pentru exercitarea
acestei functii prin vorbire.
Daca limbajul este facultatea sau aptitudinea de a construi un sistem de semne,
intraductibil sau universal, limba este instrumentul de comunicare propriu unei comunitati
umane. Limbile, ca expresii particulare, ca realizari conjuncturale ale limbajului,
sunt susceptibile de a fi traduse.
Vorbirea - actul prin care se exercita functia lingvistica; vorbirea intr-o limba este
activitatea de codare, iar ascultarea este activitatea de decodare a comunicarii.
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.