Teorii cu privire la comerțul internațional

Teorii cu privre la comertul international

A.Teorii clasice Mercantilismul;Teoria avantajelor absolute( A. Smith);Teoria costurilor comparative de productie( D. Ricardo);Teoria dotarii natiunilor cu factori de productie( Modelul Hecksher-Ohlin)

Mercantilismul a fost filozofia economica a secolului al XVI-lea si exprima convingerea ca avutia unei natiuni se exprima prin cantitatea de metale pretioase de care dispune o tara.Principalul deziderat al autoritatilor era sporirea rezervelor de aur si argint iar calea de atingere a acestui deziderat era cresterea excedentului balantei comerciale prin impulsionarea exporturilor si restrictionarea importurilor Din punct de vedere politic Mercantilismul a fost agreat de cercurile guvernamentale, de grupurile industriale si chiar de lucratori. Numeroase grupuri de interese au inregistrat efecte negative sub forma de impozite mai mari, preturi ridicate, mentinerea ineficientei in economie, intarzierea restructurarii pe baze sanatoase.

Teoria avantajului absolut a fost fondata de Adam Smith in lucrarea "An Inquiry into the Nature and Causes of Wealth of Nations" publicata in 1776. Smith a contestat bazele teoretice ale mercantilismului demonstrand ca aceasta filosofie slabeste bazele dezvoltarii de succes pentru ca impiedica actorii economici sa elaboreze si sa practice strategii pe termen lung centrate pe concurenta libera ceea ce va duce la alocarea ineficienta a factorilor de productie. Smith a sustinut ca liberul schimb sporeste bunastarea natiunilor iar intrebarea lui a fost- ce bunuri si servicii trebuie sa produca si sa exporte eficient o tara?Raspunsul fiind- acele bunuri si servicii la care detine un avantaj absolut-adica le produce cu costuri mai mici decat celelalte tari.

Teoria costurilor comparative de productie( avantajului relativ) a fost elaborata de David Ricardo si Robert Torrens si pleaca de la premisa ca teoria avantajului absolut are mai degraba o dimensiune intuitiva decat practica luand in considerare conceptul de cost de oportunitate. Spre deosebire de teoria avantajului absolut care se concentreaza pe diferentele absolute intre productivitatile nationale aceasta se centreaza pe valorificarea diferentelor relative Avantajul relativ-este castigul realizat de o natiune care produce si vinde la extern bunuri pe care le realizeaza cu costuri mai mici relativ la alte bunuri nationale, iar in schimbul lor procura alte marfuri a caror realizare la intern se dovedeste mai putin avantajoasa.

Teoria dotarii natiunilor cu factori de productie Teoria avantajelor comparative nu da raspunsul la o intrebare fundamentala-ce factori determina care produse se califica pentru a avea avantaje comparative in cazul fiecarei tari.Aceasta teorie este elaborata de Eli Hecksher si Bertin Ohlin iar analiza se bazeaza pe urmatoarele observatii:dotarea cu factori de productie difera de la o tara la alta si bunurile sunt diferite in functie de tipurile de factori de productie utilizati pentru realizarea lor.

B. Teorii modern Teoria similaritatii intre tari;Teoria ciclului de viata al produsului;Teoria rivalitatii strategice globale;Teoria avantajelor competitive ale natiunilor.

Ratiunile fundamentarii acestor noi explicatii ale determinantilor comertului ar putea fi cresterea importantei companiilor multinationale;Incapacitatea teoriilor clasice de a explica determinantii comertului intra-industrial;Esecul analistilor de a verifica in practica prezumtiile teoriilor clasice si diversificarea gamei factorilor de productie.

Teoria similaritatii intre tari In 1961 economistul suedez Steffan Linder a incercat sa explice proliferarea comertului intrasectorial iar esenta teoriei era aceea ca schimburile cu produse manufacturate se datoreaza existentei in toate tarile lumii a unor panele de utilizatori avand aceleasi preferinte de consum.La inceput firmele produc bunuri destinate prevalent pietei interne si pentru a valorifica efectele economiei de scara cauta noi oportunitati pe pietele externe. Cele mai promitatoare piete se dovedesc cele din tarile unde preferintele consumatorilor sunt similare.Teoria sugereaza ca, cea mai mare parte a comertului cu produse manufacturate se desfasoara intre tarile avand un PNB pe locuitor similar si se dovedeste utila in explicarea comertului cu produse diferentiate pentru care marca si reputatia joaca un rol important in decizia de cumparare.

Teoria ciclului de viata al produsului. Conceputa pentru domeniul marketingului s-a folosit de Raymond Vernon pentru explicarea fundamentelor comertului si investitiilor internationale.Teoria pune accentul pe creativitate, extinderea pietelor, avantajele comparative si raspunsul strategic al concurentilor.Conform teoriei ciclul de viata al produsului cuprinde 3 etape( produs inovativ, produs matur si produs standardizat); In stadiul de produs inovativ:o firma creeaza si lanseaza un produs nou; produsul este raspunsul la cererea interna; extragerea si prelucrarea mesajelor pietei este foarte importanta;produsele complexe trebuie lansate in tarile dezvoltate, cu piete mari si cu consumatori exigenti;cea mai mare parte a productiei este destinata pietei interne, exporturile sunt marginale si vizeaza testarea unor noi piete. Stadiul de produs matur Cererea pentru produsele inovative creste substantial pentru ca utilizatorii le valideaza valoarea si valoarea de intrebuintare;Firmele inovative isi sporesc capacitatile de productie si apar concurentii interni si straini atrasi de profiturile din sectorul respectiv.Competitivitatea se poate mentine prin reducerea costurilor si se produce delocalizarea productiei in alte tari. Stadiul de produs standardizat Piata produselor se stabilizeaza devenind bunuri comune;Se amplifica procesul de productie in strainatate in cautarea unor factori mai ieftini si a unor regimuri fiscale mai permisive;Tara inovatoare devine net sau exclusiv importator al acestor produse; In conformitate cu teoria ciclului de viata al produsului productia interna incepe in stadiul 1, atinge cote importante in stadiul 2 si se reduce pana la eliminare in stadiul 3;Exporturile firmelor inovatoare sunt marginale in stadiul 1, devin importante in stadiul 2 si sunt substituite cu importuri in stadiul 3;Concurenta externa apare in faza finala a stadiului 1, se acutizeaza in stadiul 2 si se transfera pe teren neutru in stadiul3.

Teoria rivalitatii strategice globale Cele mai recente explicatii apartin economistilor Paul Krugman si Kevin Lancaster in anii 80;Firmele se preocupa sa-si dezvolte avantaje competitive sustenabile, pe care le pot folosi pentru a domina piata globala;Explicatia se concentreaza pe deciziile strategice pe care le adopta firmele atunci cand concureaza la scara internationala;Mijloacele de care dispun firmele sunt: detinerea de DPI, investitiile in C-D, preocuparea pentru asumarea efectelor economiei de scara si de gama si valorificarea curbei de experienta.