Valorificarea Potențialului Turistic al Județului Harghita

1. Localizarea şi caracterizarea zonei

Judeţul Harghita este situat în partea centrală a României, în zona Carpaţilor Orientali. Se înveciniează la est cu judeţul Neamţ şi Bacău, la sud cu Covasna, la vest cu Mureş iar la nord cu Suceva.

Din punct de vedere al suprafeţei, judeţul Harghita este considerat un judeţ de mărime mijlocie. Cu o suprafaţă de 6639 km , este al treisprezecelea judeţ din România în funcţie de mărimea suprafaţei.

Judeţul Harghita dispune de o reţea de cale ferată în lungime totală de 209 km, din care 174 km (83,2 %) este electrificată. Pe teritoriul judeţului nostru se situează nodul de cale ferată Ciceu, care asigură legătura cu zona de est, nord-est şi sud-est a României.

În direcţia Sud – Nord traversează D.N.12;D.N.12/A – prin pasul Ghimpeş spre Comăneşti; iar D.N.12/C Gheorgheni face legătura cu Moldova. Din D.N.12 la Miercurea–Ciuc se ramifică D.N.13/A care spre vest, peste Munţii Harghitei asigură legătura cu Odorheiu – Secuiesc iar în continuare spre Praid, Sovata, Târgu-Mureş; sau Cristuru-Secuiesc-Sighişoara.

Căile de acces principale - şosele şi căi ferate - sunt în valea Oltului si Trotuşului. Dinspre nord trece linia ferată Braşov-Deda şi drumul naţional care urmăreşte valea Oltului. Din nord-nord-est, prin valea Trotuşului calea principală de acces este drumul naţional care leagă Miercurea-Ciuc de Oneşti. În zona Ciucului de Jos între Cozmeni şi Târgu Secuiesc trece drumul prin pasul Niergeş şi Casin. Dinspre Moldova zona se poate vizita judeţul prin drumul naţional Moineşti-Comăneşti. Căile ferate sunt paralele cu şoselele naţionale din zonă. Calea ferată Braşov-Ciceu-Deda urmăreşte văile Oltului şi Mureşului, având un rol important în accesarea porţiunii nordice si centrale ale judeţului. Calea ferată Ciceu-Adjud urcă pe versantul sudic al muntelui Cad spre Livezi, apoi coboară prin valea pârâului Gârbea spre Lunca de Sus. De aici urmăreşte valea Trotuşului.

Cele mai apropiate aeroporturi internaţionale se află la Târgu-Mureş, Cluj-Napoca şi la Bucureşti. Reşedinţa de judeţ este Miercurea-Ciuc cu o populaţie stabilă de 42.029 locuitori. Judeţul este deosebit de bogat în minereuri: andezite, bazalturi, tufe, marmură, sare, cupru, fier, mercur - şi am enumerat numai lista parţială a bogăţiilor.

Judeţul Harghita are în componenţă 67 de localităţi, din care 4 municipii, 5 oraşe şi 58 de comune. Reşedinţa judeţului este municipiul Miercurea-Ciuc.

Din populaţia totală a judeţului, la 1 iulie 2007 143.517 (44,07%) locuitori trăiau în mediul urban şi 182.094 (55,93%) în mediul rural. La aceeaşi dată, structura populaţiei pe sexe era următoarea: 164.366 (50,48 %) persoane de sex feminin şi 161.245 (49,52 %) persoane de sex masculin.

Populaţia totală stabilă a judeţului la 1 iulie 2007, conform datelor Institutului Naţional de Statistică, era de 325.611 locuitori; rata şomajului la 31 decembrie 2007 este de 5,1 %.

Potrivit datelor recensământului din 1992 populaţia judeţului are următoarea componenţă: 84,6 % maghiari, 14 % români, 1,2 % romi, 1,0 % germani, 0,1 % alte naţionalităţi. Din punct de vedere confesional: 65,3 % romano-catolici, 13,3 % ortodocşi, 12,9 % reformaţi, 7,3 % unitarieni, 0,19 % greco-catolici şi 1,2 % de alte religii.

Judeţul Harghita se află într-un proces continuu de evaluare şi căutare a surselor şi resurselor social-economice competitive atât pe plan regional, naţional cât şi european.

În economia judeţului, de-a lungul anilor trecuţi industria a evoluat ascendent, astfel că în prezent pe lângă principalele ramuri industriale nemijlocit legate de resursele naturale care se găsesc în sol şi subsol, activitatea industrială este prezentă prin mai toate ramurile sale. De remarcat este faptul că în ultima perioadă a crescut considerabil valoarea producţiei lemnului prelucrat, mobilierul şi produsele similare ocupând de departe primul loc şi în exportul judeţului. Industria textilă este bine reprezentată în judeţ, materialele textile şi articolele de îmbrăcăminte favorizând semnificativ balanţa comercială.

Deşi numărul populaţiei ocupate în agricultură este redus, aceasta are un rol important pentru populaţie din punct de vedere existenţial. Terenurile agricole în proporţie de 80% sunt de clase inferioare, producţia fiind orientată în marea majoritate spre aprovizionare sau schimburi locale.

Bogăţiile naturale ale acestor zone, în special pădurile de fag şi brad, au permis ca valorificarea produselor lemnoase să fie o sursă importantă de venituri pentru populaţie şi locuitorii judeţului au avut dintotdeauna legături comerciale cu ţinuturile vecine.