Valorificarea potențialului turistic a județului Cluj

Capitolul 1.Localizarea si caracterizarea zonei

1.1 Asezare

Judetul Cluj este situat in nord-vestul Romaniei, si ca marime este al 13-lea din tara, cu 2.8% din suprafata tarii. Este situat la contactul a trei unitati naturale reprezentative: Muntii Apuseni, Podisul Somesan si Campia Transilvaniei, fiind situat intre paralelele de 47`` 28``44`` in nord si 46``24``47 in sud, respectiv meridianele 23``39``22`` in vest si 24``13`46`` in est. Principalele localitati sunt: Municipiile Cluj-Napoca (332.297 locuitori), Turda (61.851), Dej (41.974), orasele Campia Turzii (30.162), Gherla (24.572), Huedin (10,231), 74 de comune cu 420 de sate.

1.2.Cai de acces

Principalele cai de acees sunt reprezentate de transportul aerian, prin aeroportul Someseni din Cluj Napoca, transportul feroviar, principalele magistrale sunt Episcopia Bihorului-Oradea-Cluj Napoca-Apahida si de la Satu Mare-Baia Mare-Bucuresti si nu in ultimul rand transportul rutier prin drumurile E 60, Bors-Oradea-Constanta si E 576, Cluj Napoca-Suceava.

1.3.Nivel de dezvoltare economico-social

Judetul Cluj este unul dintre cele mai dezvoltate din tara. Potentialul sau economic este dat de resursele locale, traditia si experienta de durata in majoritatea sectoarelor, cat si prin pozitia sa de lider al cometului in Transilvania, datorita asezarii favorabile, la rascruce de rute comerciale importante care leaga Europa Centrala de zona Balcanilor. La 1 iulie 1996, populatia judetului numara 726.790 locuitori, din care 362.800 salariati si 494.534 populatie urbana. Structura populatiei active este urmatoarea: industrie - 31,0 %; agricultura - 29,1 %; comert - 9,9 %. Structura populatiei . dupa nationalitate: romani - 77,59 %, maghiari - 19, 85 %, rromi - 2,22 %, germani - 0,15 %, alte nationalitari - 0,19 % . dupa religie: romani ortodocsi - 69,9 %, greco-catolici - 5,1 %, romano-catolici - 4,4 %, reformati - 14,1 %, alte confesiuni - 6,5 %.

2. Prezentarea potentialului turistic

2.1 Resursele naturale

Relieful este predominat deluros(66% din suprafata) si restul reprezinta relieful muntos. Muntii, situati in partea de sud-vest a judetului, fac parte din grupa Muntilor Apuseni, ce ocupa mai putin de o treime din suprafata judetului, fiind reprezentati de masivele Vladeasa (1842 m) si Muntele Mare (1826 m) ,precum si de muntii Gilaului, respectiv extremitatea nordica a Muntilor Trascaului. Zona deluroasa cuprinde partea sud-estica a Podisului Somesan, pe cea nord-vestica a Campiei Transilvaniei, precum si masivul Feleacului.

Clima este continental moderata.Temperaturile medii ale anului sunt cuprinse intre 1,5 °C si 2,5 °C in masivul Vladeasa si Muntele Mare, 3-6 °C la periferia zonei inalte, 7-9 °C in Campia Transilvaniei si Podisul Somesan.In ceea ce priveste temperaturile extreme, luna cea mai rece este februarie, iar luna cea mai calda este in zona montana, august si in zona deluroasa, iulie. Comparativ cu alte regiuni ale tarii, aceste valori sunt destul de ridicate, datorita maselor de aer cald din vest.

Hidrografia judetului Cluj este foarte bogata datorita raurilor, lucurilor si apelor subterane. Reteaua de rauri din judetul Cluj, apartine bazinelor hidrografice: Somes, Crisuri si Mures. Principalii afluenti sunt: Capasul, Nadasul, Borsa, Gadalinul, Fizesul, Bandaul, Somesul Mare, Somesul Mic, Crisul Repede, Calata, Draganul, Ocoliselul, Iara, Hasdate.

De asemenea exista o suita de lacuri de interes hidroenergentic: Belis-Fantanele, Tarnita, Gilau; lucuri naturale: Lacul Stiucii, lacuri antroposaline: Turda, Cojonca, Sic, Ocna Dejului si iazuri: Catina Popii, Geaca, Taga, Sucutard.

Vegetatia este dispusa pe trepte de relief. Etajul subalpin cuprinde in general culmile inalte astfel, elementele predominante sunt: iarba stancilor, iarba vantului etc. Etajul forestier este reprezentat de pãduri de foioase si rasinoase (molidul in amestec cu bradul si cu fagul) Fagetele sunt constituite din paduri de amestec-fag si molid. Se intalnesc mai rar: ulmul, frasinul si carpenul. Subetajul stejarului corespunde regiunii deluroase, avand ca limita superioara altitudinea de 550-600 m. Padurile naturale sunt alcatuite din carpeni in amestec cu o serie de arbusti cum ar fi paducelul, alunul etc. Terenurile agricole se intind la baza etajului forestier, ocupand cea mai mare parte a judetului. Etajul silvostepei corespunzator Campiei Transilvaniei si Podisului Somesan, este reprezentat de pajisti situate pe cursurile apelor si pe versantii sud-estici.