Turismul este o notiune neclara, subiectiva in esenta. Este dificil de separat ce este turistic si ce nu intr-un spatiu dat, pentru ca aceleasi amenajari pot servi unor scopuri multiple. Turismul este o activitate umana bazata pe deplasarea in spatiu a indivizilor, de aici derivand deosebirea sa de ,,recreere", care nu necesita neaparat deplasare. Una dintre cele mai simple definitii ale fenomenului turistic ar fi abandonarea temporara a spatiului cotidian de viata, in favoarea altui lor, construit pentru si de catre turisti, consacrat exclusiv odihnei.
Conform primei definitii data de O.M.T. in 1978, turistul este orice persoana aflata in afara resedintei sale curente pentru o durata de cel putin 24 ore (o noapte) si pentru maximum 4 luni, din urmatoarele motive: agrement, sanatate, misiuni sau calatorii de orice fel (congrese, seminarii, pelerinaje). Tot conform O.M.T. se pot deosebi mai multe categorii de persoane care se deplaseaza mai ales in scopul destinderii:
a)calatorii, cu exceptia celor care muncesc sau cauta de lucru in alte state, se refugiaza sau exercita o meserie care impune deplasarea (armata, diplomatie); in aceste conditii nu sunt definiti ca turisti muncitorii transfrontalieri, nomazii, pasagerii aflati in tranzit, refugiatii, membrii fortelor armate si ai misiunilor diplomatice, imigrantii temporari sau permanenti.
b)Vizitatorii - acea parte din calatori care sunt inregistrati ca atare in statistici. Pot fi divizati in doua grupe: excursionistii, care nu fac apel la serviciile turistice propriu-zise, in afara unor cheltuieli simbolice si turistii, cei care petrec cel putin o noapte in afara domiciliului;
Exista mai multe categorii de motive pentru deplasarile turistice:
a)agrementul, caruia ii sunt asociate deplasarile din vacante si concedii, vizitele culturale, practicarea sporturilor, vizitarea rudelor sau prietenilor.
b)rnotivatiile profesionale: reuniuni, colocvii, seminarii, congrese, misiuni oficiale, intalniri de afaceri, festivaluri;
c)alte motivatii, care tin de studii, sanatate, tranzit.
In conditiile unei asemenea varietati de motivatii pentru deplasarile turistice, definitia propusa de O.M.T. a fost permanent completata si adaptata. Astfel, P. Cuvelier (citat de I. Muntele si C. Iatu, 2003) defineste turismul ca fiind un ansamblu de practici asociativ abandonarii temporare a resedintei, avand drept obiectiv destinderea sau motivatii cu caracter socio-cultural. D. Pearce (citat de I. Muntele si C. Iatu, 2003) defineste turismul ca fiind ansamblul de relatii si fenomene rezultate in urma calatoriilor si sejurului temporar al persoanelor, in special pentru a se destinde sau recrea.
Asadar, in definirea fenomenului turistic intervin trei elemente majore: locul turistic, timpul destinat activitatilor turistice si activitatile specifice. Din punct de vedere geografic sunt abordate 4 elemente esentiale: turistii, populatia locala, fluxurile si teritoriile marcate de turism.
In acest context in definirea turismului se impun mai multe forme de abordare:
a)din punct de vedere economic turismul este acea activitate economica care incearca sa exploateze si sa valorifice avantajele pe care le ofera unele elemente ale peisajului.
b)din punct de vedere social turismul a devenit o componenta de baza a comportamentului uman din statele dezvoltate.
Tinand seama de toate definitiile prezentate pana acum se poate spune ca turismul este o componenta activa a vietii social-economice contemporane, care marcheaza profund regiunile favorizate de un potential natural si antropic de exceptie, prin atractia exercitata asupra maselor largi, in contextul cresterii nivelului de trai si necesitati atenuarii influentelor nocive ale mediului urban-industrial modern. (I. Muntele, C. Iatu, 2003).
De altfel si O.M.T. a perfectionat definitia din 1978 si a emis, in 1993, o definitie mai cuprinzatoare, conform careia turismul cuprinde toate activitatile desfasurate de catre persoane in cursul calatoriei in afara locului de domiciliu, pentru o perioada care nu depaseste un an, in diverse scopuri.
Acceptiunea notiunii de ,,turism" a variat foarte mult in timp, de la ,,vilegiatura" secolului al XIX-lea la o gama foarte larga de activitati in prezent, activitati care au determinat clasificarea fenomenului turistic in mai multe tipuri. Astazi sunt incluse in turism si activitati precum participarea la diverse congrese, conferinte, festivaluri, manifestari sportive, pelerinaje, deplasari la sfarsit de saptamana, toate presupunand o puternica baza materiala
1.2.Clasificarea turismului:
Exista numeroase incercari de clasificare a fenomenului turistic, avand la baza criterii diferite: motivatia, potentialul turistic, durata desfasurarii fenomenului turistic. Una dintre cele mai complexe clasificari este cea propusa de P. Cocean, Gh. Vlasceanu si B. Negoescu (2002) care disting tipuri si forme de turism. Pentru acesti autori exista 4 tipuri de turism:
- de recreere si agrement;
- de ingrijire a sanatatii (curativ);
- cultural;
- polivalent;
Este evident faptul ca aceste tipuri de turism se intrepatrund si ca incadrarea unei deplasari turistice intr-unul sau altul dintre aceste tipuri are la baza motivatia determinanta, dar nu singura. Motivatia culturala de exemplu poate sa fie prezenta in toate tipurile mentionate la un moment dat.
Aceeasi autori definesc mai multe forme de turism, pornind de la modalitatile de practicare a tipurilor anterior mentionate. Ele vor fi definite in functie de mai multe criterii:
A) Dupa distanta exista:
1.Glavan,V,2000,Resursele Turistice pe Terra,Editura Economica,Bucuresti
2.www.wikipedia.ro
3.www.visitportugal.com
4.www.sanmarinokey.com
5.www.regielive.ro
6.Dumpleton B,Gatti A,Grayson A,Hall D,Healey T,O'Hagan T,Leek P,Man J,Mason A,Sherlock G,Spence K,Steed J,1993,1998,2004,Descoperiti Minunile Terrei,Reader's Digest,Londra
7.Mandrut.O,2007,Europa-Romania-Uniunea Europeana:probleme fundamentale:manual pentru clasa a XII-a,Corint,Bucuresti
8.www.descopera.ro
9.www.nationalgeographic.com
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
