Turismul în Maramureș

Cultura Tarii Maramuresului e bine cunoscuta prin originalitatea si puternicul sau specific local, cum spunea folcloristul T. Banateanul ,,un caracter cu totul original, cu elemente specifice pe care nu le gasim in alte zone"

Maramuresul reprezinta una dintre cele mai frumoase regiunii ale tarii noastre, cu un potential enorm in ceea ce priveste turismul. Odata cu decaderea industriei miniere dupa 1989 si a industriilor de prelucrare a minereului si a constructiilor de masini care depindeau de aceasta, urmata de reducerea drastica a exploatarilor forestiere maramuresenii au plecat la munca in tara, dar si in tarile vest-europene.

Turismul poate asigura o alternativa de lunga durata pentru o parte din forta de munca locala, beneficiind de potentialul turistic al zonei, de frumusetile naturale si de traditiile si istoria zonei.Lipsa infrastructurii constituie principala problema a Tarii Maramuresului,dar odata cu aderarea la Uniunea Europeana,fondurile destinate acestei regiuni vor valorifica potentialul acestei regiuni.

Istoricul Tarii Maramuresului:

Antichitate: Sapaturile arheologice au gasit urme ale locuirii omenesti in Depresiunea Maramuresului inca din timpuri preistorice. Urme sigure din Paleoliticul Superior si Neolitic avem spre vest in Tara Oasului si la sud de muntii Gutai, dar din neolitic s-au gasit la Sighet, Campulung la Tisa si pe malul stang al Izei intre Rozavlea si Stramtura.

Cu aproximativ 2000 de ani inaintea erei noastre patrund si in acesta regiune triburile indo-europene, astfel ca Epoca Bronzului e bine reprezentata prin depozite mai importante la Sapanta, Sarasau, Sighet, Tisa, Calinesti, Sieu, Rozavlea, Ieud, Cuhea, Saliste si Moisei.

Din perioada dacica sint cetatile de la Sighet (dealul Solovan), Oncesti (dealul Cetatii), Slatina si Calinesti, dar si de monede, vase si obiecte de provenienta greceasca si romana, fapt ce dovedeste legaturile comerciale si culturale cu civilizatiile mediteraniene, dar mai ales cu provincia romana Dacia

Evul Mediu: Veche regiune romaneasca, "Tara Maramuresului" este consemnata pentru prima data cu acest nume in documente la 1199, in perioada expansiunii ungare in Transilvania. La acea vreme populatia era romaneasca in intreg Maramuresul precum si in regiunile invecinate de la vest, Ung si Bereg. Pentru acestea din urma reginele Ungariei garantau romanilor dreptul de a-si alege singuri voievodul si de a fi judecati dupa "dreptul valah" pana dupa anul 1383 de cand avem ultimul document in acest sens.

Secolul XX: Hotarirea Adunarii Nationale de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918 prevedea unirea cu Romania a intregului Maramures, dar diplomatii romani prezenti la Conferinta de Pace de la Paris din 1919 se marginesc a sustine in ceea ce priveste hotarul de miazanoapte frontiera trasata in 1916 pe Tisa, si partea nordica a Maramuresului va fi atribuita Cehoslovaciei.

Sprijinul acordat de armatea romana Cehoslovaciei pentru a bloca ofensiva Ungariei bolsevice din anul 1919 inspre Slovacia a redat Romaniei pentru o scurta perioada de timp intregul Maramuresul, dupa ce s-a retrasat granita la intelegere cu comisia cehoslovaca. Datorita greselilor diplomatiei romanesti insa aceasta intelegere nu a mai fost ratificata si in 1920 s-a revenit la granita de pe Tisa. Partea nordica a Maramuresului (6873 km2) a fost integrata Ruteniei Carpatice din Cehoslovacia, teritoriu care in 1939 a fost ocupat de Ungaria si in 1944 de Uniunea Sovietica. Din 1991 apartine Ucrainei. Partea sudica, romaneasca a Maramuresului (3381 km2) devenit judetul Maramures (interbelic) a stat sub ocupatie maghiara intre 1940-1944, pentru ca apoi sa revina Romaniei.

Deoarece partea romaneasca, cam o treime din suprafata Maramuresului, ramanea o zona prea mica si izolata geografic, in 1968 i s-au adaugat cateva regiuni apropiate prin traditii si legaturile dintre oameni, pe care dealtfel le stapanisera si urmasii lui Dragos Voda, anume Tara Lapusului, Tara Chioarului si partea rasariteana din Tara Codrului constituind judetul Maramures actual.

Colectivizarea din anii 1960 a avut o amploare redusa in Maramures datorita conditiilor specifice de relief si clima.

Judetul Maramures s-a dezvoltat bine din punct de vedere economic datorita intensificarii activitatii extractive si de prelucrare a minereului, dar si a exploatarilor forestiere extensive. Turismul a fost si el un domeniu care s-a