Turismul în era digitală

Sistemele informationale in turism.

Concluzia unui seminar desfasurat în luna aprilie, 2001 în Rusia sub patronajul WTO (Organizatia Mondiala a Turismului) a fost ca nici o alta tehnologie, cu exceptia televiziunii, nu a avut un impact asa de mare asupra calatorilor ca Internetul.

Acesta este un suport pentru cea mai rapida revolutie în promovarea turismului. În aceste conditii, operatorii din turismul românesc au început sa înteleaga acest lucru, sa-si adapteze produsele pentru distributia pe Internet si sa investeasca în site-uri proprii.[1]

Conform cercetatorilor americani, suma totala provenita de pe urma calatoriilor de placere sau de afaceri rezervate de turistii din întreaga lume prin intermediul Internet-ului au urcat în anul 2001 la peste 13 miliarde de dolari. Iar în 2004, cifra înregistrata a fost de aproximati 20420l116u v 65 miliarde de dolari.

Potrivit unor studii elaborate de Institutul International IPK, în 1999, peste 27 milioane de europeni au folosit Internetul pentru a-si stabili destinatiile vacantelor viitoare, iar aproape 6 milioane au rezervat bilete on-line. Pâna la sfârsitul anului 2001, veniturile obtinute la nivel mondial de pe urma turismului electronic s-au ridicat la peste 30 miliarde USD.

În ultimii 4 ani turismul pe Internet a luat amploare si în România. Numarul agentiilor de turism care au investit în crearea unui site este în continua crestere, ceea ce dovedeste încadrarea într-o tendinta internationala.

1.1. Portalul de turism

Portalul este un site Web ce serveste ca entry-point în Internet, o colectie de linkuri, continut si servicii destinate sa orienteze utilizatorii de Internet spre informatiile pe care le gasesc interesante: stiri, vreme, entertainment, situri de comert electronic etc.

Cele mai cunoscute portaluri din reteaua Internet sunt: Yahoo!, Excite, MSN.com, Netscape NetCenter (primul portal în adevaratul sens al cuvântului), Altavista, Lycos, Magellan.

Printre elementele definitorii ale portal-urilor cele mai importante sunt motoarele de cautare.

În ziua de azi un portal ofera navigatorilor pe Internet (pe lânga motorul de cautare): e-mail, stiri, cursul valutar, timpul probabil, horoscopul, chat, forum, e-shopping.

Portal-urile pot fi clasificate în 4 categorii, si anume:

- portal-uri orientate catre consumatori;

- portal-uri de corporatie (Enterprise Resource Portals);

- portal-uri „verticale”, asa numitele vortals;

- portal-uri B2B (business to business).

Veniturile obtinute prin intermediul portal-urilor vin din bannere-le la mia de afisari, din publicitatea trimisa în casuta de mail a utilizatorului, din plasarea avantajoasa a anuitor firme în paginile cu rezultate ale motoarelor de cautare, Web hosting.

Utilizatorii portal-urilor sunt potentiali consumatori de servicii virtuale ce dau nastere unui conflict, denumit portal wars, conflict ce se bazeaza pe comertul electronic.

Un portal de turism poate fi vazut ca o infrastructura a unei comunitati de afaceri ce ofera un mediu transparent pentru dezvoltarea afacerilor din turism, astfel portalul de turism reuneste partile care participa la activitatile turistice si anume furnizorii de servicii turistice (pensiuni, hoteluri, baze de tratament), agentiile de turism si nu în ultimul rând consumatorii de bunuri si servicii turistice într-un spatiu virtual, în World Wide Web. Participantii îsi joaca rolurile într-o transparenta totala prin intermediul instrumentelor specifice Internet-ului.

Furnizorii de servicii turistice îsi pot posta ofertele proprii cu o descriere cât mai ampla a serviciilor oferite (elemente de identificare ofertant, locatie, tipuri de servicii, durata de valabilitate a serviciilor oferite, durata ofertei, facilitati conexe, etc.). Prin intermediul portalurilor de turism aceste oferte sunt disponibile pentru consultare oricarui surfer pe Internet si pot fi selectate si clasificate dinamic, dupa anumite criterii. Din acest moment intra în scena agentiile, ele avand posibilitatea de a licita serviciile oferite de furnizorii de servicii turistice oferind preturi pentru parti din pachetele de servicii postate de furnizori.

De exemplu daca un furnizor posteaza o oferta cu 25 de camere de 3 stele disponibile în luna iulie, o agentie de turism poate licita un pret pentru 15 camere din 15 în 25 august.

Toate licitatiile postate de agentiile de turism sunt disponibile pentru consultare în sistem. Furnizorul de servicii poate decide singur câstigatorul licitatiei pentru oferta postata. În cazul în care acesta nu e multumit, el poate sa nu accepte nici o licitatie.

1.2. Implicatiile e-tourism-ului pentru vizitatori

Din cele expuse în capitolul anterior, ne putem da seama ca portalurile de turism ofera posibilitatea turistilor de a face rezervari online la hoteluri, pensiuni, etc. sau rezervari online pentru bilete de autocar, tren sau avion. Ele pun la dispozitia acestora descrieri ale destinatiilor posibile prin text sau imagini, punându-se mai mult accent pe prezentarea vizuala ce reprezinta 60% din produsul turistic. Mai mult, potentialii turisti pot efectua un tur virtual, pentru a afla totul despre tara în care vor sa mearga. Cei nehotarâti au posibilitatea de a se „plimba” prin mai multe locuri si apoi sa se decida asupra destinatiei.

Portalurile de turism ofera servicii din ce în ce mai diversificate: turistii nu numai ca pot rezerva un sejur on-line, dar vor primi toate informatiile pe e-mail si vor plati totul on-line, prin intermediul cartii de credit. Momentan, in România, sistemul platilor online este la început de drum. Mai nou se pot face rezervari on-line din avion în timpul zborului sau din orice vehicul în miscare dotat cu un hotspot sau direct de pe telefonul mobil.

Asadar, fenomenul de e-tourism implica pentru consumatorii finali, în primul rând e-informare, e-rezervare (hoteluri, mijloace de transport, etc.) si e-payment.

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

Facultatea Ştiinte Economice

Catedra Administrarea Afacerilor