Prezentarea orașului Azuga

Sinaia (la 12 km) şi statiunea de ski Predeal (aflatã la 6km).

Azuga este la piciorul munţilor Bucegi (Carpaşi - Transylavanian Alps), altitudinea 1.110 m.Sunt 38 km până la Poiana-Brasov şi 147 km până la Bucureşti. Poziţia şi accesibilitatea sunt avantaje pentru Azuga, localitatea fiind situată pe cea mai circulată vale transcarpatică a României, Valea Prahovei, respectiv pe DN1/E60 şi magistrala feroviară dublă electrificată Bucureşti Braşov la circa 135 km de aeroportul Otopeni şi 36 km de Braşov. Faţă de localităţile învecinate distanţele sunt reduse : Predeal 6 km, Buşteni 4 km, Sinaia 12 km.

Este o aşezare tipic de munte, teritoriul său grefându-se în nord şi vest pe munţii scunzi ai Clăbucetului Predealului ( alt.max. Clăbucetul Azugii 1586 m ) iar în sud şi est pe munţii Baiului sau Gâbovei care în Azuga ating altitudini de peste 1700 m ( Vf. Cazacu 1753 m, Vf. Ştevia 1901m).

În partea de sud-est a oraşului Azuga pe pantele nordice ale plaiului Sorica, a fost amenajat şi dat în exploatare un perimetru schiabil. Aici vă puteţi bucura de cele două pârtii de schi ( pârtia de schi alpin - coborâre- şi pârtia de schi-fond ) dotate cu telescaun, teleschi şi maşini pentru amenajarea pârtiilor de schi.

Azuga se poate mândri cu altă pârtie cu teleferic pe lângă pârtia olimpică de la Sorica. Noua pârtie se numeşte Cazacu şi are instalaţie pe cablu şi maşini de întreţinere a zăpezii.

Altitudine: 850 - 950 m.

Climat: specific zonelor alpine,tonic-stimulant,ozonizat,fără praf şi alergeni.Temperatura medie anuală: 70C.

Căi de acces:

Rutiere: Bucureşti - Braşov pe DN1 (E 60) dinspre Râşnov pe DN 73 A,joncţiune cu DN 1.

Feroviare: Gara Azuga,pe linia Bucureşti - Braşov.

Destinaţie: odihnă,sporturi de iarnă,drumeţii şi excursii diferenţiate în funcţie de vârstă şi preferinţe.

Atracţii turistice

1.Pârtia olimpică de schi ( 3.042 m lungime), cu instalaţii de transport pe cablu

2.Târgul de paie ,de la ieşirea din oraş spre Predeal.

Relieful specific este datorat alcătuirii geologice şi acţiunii factorilor exogeni; din punct de vedere geomorgologic se distinge un nivel al culmilor şi un nivel al văilor. Relieful major este reprezentat de culmile celor două unităţi muntoase mai sus amintite; cu toată diferenţa altitudinală, au multe asemănări fizionomice. Munţii Clăbucetele Predealului, înconjuraţi de masive mai înalte ( Postăvarul, Piatra Mare şi Gârbovei, care au peste 1800 - 1900 m şi Bucegii care ating 2505 m în Vf. Omu ), se înfăţişează ca o arie coborâtă, ale cărei altitudini scad treptat, de la E - V. Între Prahova şi Azuga se află un sector mai compact de 1400 - 1500 m ( Clăbucet Plecare 1451 m, Clăbucetul Taurului 1519 m, Clăbucetul Azugii 1586 m ), cu pante a căror topografie şi înclinare este de 12 - 24 grade şi 24 - 32 grade. La vest de Azuga, altitudinile sunt mai scăzute 1300 - 1400 m ( Vf. Grecului are spre exemplu 1432 m ) iar pantele sunt de 6 - 12 grade si 12 - 24 grade. Muntii Gârbovei din sud şi est sunt mai proeminenţi ( Vf. Cazacu 1753 m, Vf. Urechea 1715 m, Vf. Stevia 1901 m ).

Clima este de tip subalpin; temperatura medie anuală a aerului este de cca 5,5 grade C, media de vară fiind de 14,5 grade C iar cea de iarnă de -4,7. Cantitatea medie anuală de precipitaţii este de 1028 mm; în distribuţia anuală se constată că maximul se înregistrează la sfârşitul primăverii şi începutul verii, iar minima, în sezonul rece.

Vânturile dominante sunt de direcţie NE şi E şi se canalizează în lungul Văilor Azuga şi Prahova, sub forma curenţilor.

Reţeaua hidrografică este reprezentată de râul Prahova şi pârâul Azuga. Există de asemenea o serie de pârâuri, colectate de Azuga: Valea Urechea, Valea Sitei, Valea Glodului, Valea Căsăriei, Valea Mărului, Limbăşel.

Vegetaţia specifică aparţine celor două zone cunoscute în aria montană, respectiv zona forestieră şi zona alpină. Vegetaţia forestieră aparţine subzonei fagului şi subzonei molidişului şi se întinde cam până la 1400 - 1500 m altitudine. În subzona fagului pădurile sunt formate din amestec de fag cu brad dar şi cu molid. În enclavele de amestec se mai intâlnesc şi alte specii ca: paltin, ulm, arţar, frasin, plop tremurător şi zada. La partea superioară a fagului se dezvoltă pe o fâşie relativ îngustă de numai 200 - 250 m ( 1400 - 1600/1650 m ), subzona molidişurilor. Pădurile de molid sunt relativ compacte. Zona alpină se dezvoltă dincolo de limita superioară a pădurii de la 1600/1650 m altitudine în sus până la cele mai mari înălţimi, cu tufişuri de ienupăr, anin, teposică. Sunt frecvente fâneţele şi păşunile alpine. Ca plantă lemnoasă cultivată de către locuitori găsim mărul, care rodeşte, însă fructele nu se coc suficient. Se mai găsesc arbuşti fructiferi ca: zmeur, păducel, scoruşul de munte, coacăz, soc, călin, etc. Dintre plantele cultivate care cresc bine amintim cartoful, varza albă, conopida, morcovul, fasolea, păstârnacul, pătrunjelul, mărarul, tarhonul.

În vegetaţia minoră cea de primăvară care-şi grăbeşte ciclul evolutiv până la înfrunzirea fagilor se găsesc numeroase plante ierboase ca: ghiocei, viorele, măseaua ciutei, spânz. Dintre Lyropodiaceae: brădişorul, coada calului, feriga de piatră, feriga obişnuită. Dintre gramineae: coada vulpii, iarba capului, paniş, firuţa şi obsiga. Ca plante medicinale întâlnim: sunătoare, chimion, mentă, afin, ciuboţica cucului.

Fauna este bogată şi variată din punct de vedere al efectivelor. Sunt de remarcat exemplare de cerb carpatin, căprior, urs, mistreţ, lup, vulpe, jder, bursuc, dihor, vidră, iepure, râs, cocoş de munte. În făgetele din zonele mai înalte găsesc cele mai bune condiţii de viaţă mamifere rozătoare precum şoareci şi veveriţe.

Fauna piscicolă este reprezentată de păstrăv ( Salma trutta faria ) şi zglavoaca ( Cattus gabia ) dacă ne referim la pâraiele şi râurile de munte. Menţionăm existenţa pe Valea Azugii a unei importante păstrăvării.

Potenţialul turistic aferent teritoriului administrativ al oraşului Azuga este în exclusivitate natural, formele de turism favorizate fiind: odihnă totală sau activă, drumeţie 9 trasee turistice montane de la foarte uşoare la foarte dificile, în Munţii Bucegi şi Munţii Baiului, trasee de alpinism în Munţii Bucegi, cu grad de dificultate de la I - VI ), sporturi de iarnă ( schi alpin, fond, randonee, snowboard, săniuş ) sporturi de vară ( există 2 terenuri de handbal - volei, 1 teren de fotbal, 2 terenuri de tenis pe zgură, 1 teren de baschet, o sala de sport ), picnic, vânătoare şi pescuit sportiv, agrement nautic, cunoaştere - instruire .

Resursele turistice majore sunt în principal următoarele:

- peisajul montan cu mare valoare estetică şi funcţională favorabil odihnei dar mai ales activitătilor recreative atât iarna cât şi vara;

- clima montană de tip subalpin, similară celei înregistrată de staţiunile turistice prahovene;

- potenţial schiabil remarcabil în Muntii Gârbovei dar şi în Clăbucetele Predealului;

- fond piscicol şi cinegetic valoros.

Datorită resurselor turistice remarcabile ale oraşului, administraţia locală a decis să se orienteze spre turism, axându-se pe dezvoltarea turismului şi în principal pe punerea în valoare a potenţialului turistic deosebit, Azuga transformându-se astfel din oraş industrial , în staţiune turistică de interes naţional, prin H.G. nr. 421 / 2003.

Hoteluri,pensiuni:

Hotel NU-MA-UITA 3***