Potențial turistic antropic al municipiului Brașov

Previzualizare referat:

Extras din referat:

1. Consideratii generale:

Municipiul Brasov, resedinta a judetului omonim, este asezat in partea central – sud – estica a Romaniei, in Depresiunea Barsei ( sau Depresiunea Brasov propriu-zisa ), la 520 – 650m altitudine; s-a dezvoltat la poalele masivului Tampa si ale prelungirii nordice ale masivului Postavaru si este strajuit din trei parti de dealuri, printre care: Straja ( Warthe ) si Dealul Cetatii.

Brasovul este un important nod feroviar si rutier al tarii, ce leaga capitala Romaniei de capitalele din centrul si vestul Europei. Astfel, principalele cai de acces sunt: E 60 ( Bucuresti – Brasov, Oradea – Brasov ), E 70/ E 68 (Timisoara – Brasov ), E 70/ E 60 ( Giurgiu – Brasov ), E 87/ E 60 ( Constanta – Brasov ), E 85/ E 574 ( Suceava – Brasov ).

Feroviar: este strabatut de cea mai importanta magistrala feroviara a tarii,

respectiv linia Bucuresti – Ploiesti – Sighisoara – Medias – Teius – Cluj Napoca – Oradea – Episcopia Bihorului.

Din Brasov pleaca doua derivatii: una catre Fagaras – Sibiu – Deva – Arad – Curtici; alta catre Sfantu Gheorghe – Miercurea Ciuc – Ciceu – Toplita-Deda – Dej – Baia Mare – Satu Mare.

2. Consideratii geografice:

Situat in sud-estul Transilvaniei, Brasovul este inconjurat din trei parti de

munti.

Nu departe de oras turistii pot escalada cei mai inalti munti din Romania:

Muntii Fagaras ( varful Moldoveanu – 2543m, Nehoiu – 2535m ), Muntii Bucegi ( cu o fauna si o vegetatie spectaculoasa, varful Omu - 2505 m ), Muntii Postavaru ( una dintre cele mai bune destinatii de schi din Romania, avand la poale statiunea Poiana Brasov ), Muntii Piatra Craiului ( aflati la 25 km distanta de oras, au fost declarati rezervatie naturala, se poate practica si turismul de alpinism ), Muntele Tampa ( este simbolul Brasovului, “ parcul de recreere “ al localnicilor, un punct de atractie pentru turisti dar si un laborator pentru oamenii de stiinta deoarece aici se dezvolta unele enclave de vegetatie xerofila specifica stepelor rasaritene ).

In Brasov predomina un climat de adapost caracteristic depresiunilor

intramontane, unde circulatia atmosferica este mult schimbata datorita configuratiei generale a orografiei de ansamblu si datorita conditiilor locale specifice de adapost; conditiile climatice sunt de regula tonice – stimulative usor relaxante dar, pe fondul inversiunilor de temperatura, se remarca o stare de discomfort termic, stresant.

Temperatura medie multianuala este de 7,6 °C, temperatura obisnuita vara: 22°C – 27°C, temperatura obisnuita iarna: -10°C – -2°C. Cantitatea medie anuala a precipitatiilor este de 747,2 mm, iar durata medie anuala a stratului de zapada este de 70,8 zile.

In alimentarea cu apa a zonei Brasovului, o contributie deosebita o aduc raurile de pe versantul nordic al Muntilor Barsei, Bucegi si Ciucas si anume: Timis, Tarlung, Ghimbasel, Barsa etc. dar si izvoarele captate ce apar in zona conglomeratelor din Ciucas si Bucegi, cu un debit de 100 l/s.

3. Consideratii de geografie umana si economica:

Orasul Brasov, declarat municipiu la 17 februarie 1968, are o populatie de

307 064 locuitori ( 1 iulie 2001 ), o suprafata de 73,6 kmp si o densitate de 4269 loc./ kmp.

S-a dezvoltat pe o vatra de locuire ce dateaza din a doua epoca a pietrei ( neolotic ), in timp ce epoca bronzului este atestata arheologic printr-o asezare intarita situata pe Dealul Melcilor. Numeroase in material arheologic sunt si asezarile dacice, daco-romane si stra-romanesti, care amintesc permanenta locuire a orasului.

Brasovul este atestat documentar in anul 1235 in Catalogul Ninivensis II cu numele de Corona. In a doua jumatate a secolului al XIV- lea, este confirmat drept centru administrativ si eclesiastic al Tarii Barsei, cu diferite denumiri ( Korona, Kronstadt, Brasso ), "orasul liber regal", unul dintre centrele economice si culturale ale Transilvaniei.

In secolul al XIV-lea, burgul era concentrat in jurul pietei principale si al bisericii parohiale, Biserica Sfinta Maria, cunoscuta ca Biserica Neagra reconstruita incepand cu anul 1383.

Inca din prima jumatate a secolului al XIV-lea erau conturate doua artere principale: Strada Manastirii si Strada Portii.

In evul mediu, zona locuita din Cetate se oprea la limita formata de Ulita Calugaritelor (astazi Michael Weiss), orasul extinzandu-se spre 1600, pana la limita zidurilor dinspre actualul Hotel Aro. Asezarea era impartita in patru cartiere: Portica- spre sud-est, Corpus Christi- spre sud-vest, Petri- spre nord est si Catharina- spre nord-vest. In afara Cetatii existau totodata trei suburbii.

"Brasovul Vechi" s-a dezvoltat in jurul bisericii Sf. Bartolomeu, ingloband asezarea de langa dealul Sf. Martin (zona strazilor Lunga si De Mijloc). Spre est, cartierul Blumana (zona strazilor Cuza Voda, Eroilor, 15 noiembrie, Castanilor si Colina Universitatii), cu capela Sf. Barbara, era locuit in principal de secui; aici se afla si leprozeria, mentionata documentar in 1413. Spre sud-vest se gaseste vechiul cartier romanesc al Scheilor Brasovului.

In secolul al XVI –lea, este cel mai populat centru din Transilvania, avand 8-9000 locuitori si era inconjurat de ziduri de aparare prevazute cu numeroase turnuri si cu 32 bastioane. Trebuie mentionat faptul ca aici a fost infiintata prima scoala din Romania, in 1544, la initiativa umanistului Johannes Honterus.

In 1689, cel mai devastator incendiu din istoria Brasovului afecteaza majoritatea constructiilor importante din Cetate. Refacerea orasului se desfasoara cu greutate, iar reconstruirea edificiilor distruse se face in concordanta cu noile stiluri: baroc, rococo, clasic.

Descarcă referat

Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Potential Turistic Antropic al Municipiului Brasov.doc
Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Nota:
8/10 (1 voturi)
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
19 pagini
Imagini extrase:
19 imagini
Nr cuvinte:
7 100 cuvinte
Nr caractere:
41 331 caractere
Marime:
35.01KB (arhivat)
Publicat de:
NNT 1 P.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Referat
Domeniu:
Turism
Predat:
la facultate
Materie:
Turism
Profesorului:
Vasile Glavan
Sus!