Piața unităților de cazare în Județul Prahova

1.) Introducere

Acest judeţ este situat pe pantele sudice ale Carpaţilor, nu departe de curbură, având o suprafaţă de 4.694 kmp şi peste 873.000 locuitori. Acum este cel mai important judeţ al României ca populaţie cât şi ca economie. Relieful variat, sub forma de amfiteatru, conţine în proporţii egale munţi, dealuri şi câmpii. Reşedinţa administrativă a judeţului este Ploieşti, cu aproximativ 300.000 locuitori, situat la 60 km nord îndepărtare de Bucureşti şi 40 km distanţa de Aeroportul Otopeni.

Datând din 1503, Ploieştiul s-a dezvoltat datorită poziţiei sale geografice şi în special datorită petrolului său. Petrolul a început să fie rafinat începând cu 1857, Ploieştiul fiind capitala tuturor activităţilor referitoare la petrol în România şi unul dintre cele mai importante centre de extracţie şi tehnologie petrochimică din lume. Despre toate acestea se poate afla la Muzeul Petrolului. Muzeul Ceasurilor este de asemenea un punct de atracţie pentru turişti. Turismul este activitatea pricinpală a locuitorilor judeţului. Fiind numit după cea mai frumoasă regiune a Carpaţilor, Valea Prahovei cu staţiunile ei (Sinaia, Azuga, Buşteni, Breaza) este o regiune interesantă atât pentru turişti cât şi pentru investitori.

2.) Date Generale

Încadrarea în teritoriu. Limite

O apă coboară din munţi pe albe prundisuri de calcar, iar numele ei, Prahova, botează un întreg judet. Ctitorul reşedinţei de judeţ (municipiul Ploieşti) este marele voievod Mihai Viteazul, cel care a unificat pentru prima dată toti românii, geniu militar al poporului nostru. Marelui Voievod i-a fost ridicată o statuie, dezvelită în anul 1997, cu ocazia împliniriia 400 de ani de la atestarea documentară a oraşului. Judeţul Prahova este situat pe pantele sudice ale Carpaţilor Meridionali, având osuprafaţă de 4716 Km pătraţi (respectiv 2 % din teritoriul ţării) şi forma unui dreptunghi ce include în el toate formele de relief (munţi, dealuri şi câmpii), ceea ce a condus la multitudinea sistemelor de exploatare a solului şi subsolului, precum şi o paletă largă a activităţilor economice. Limita nordică desparte judeţul Prahova de judeţul Brasov, la est aflându-se judeţul Buzău, la vest judeţul Dâmboviţa, iar la sud judeţul Ilfov şi judeţul Ialomiţa. Judeţul este străbătut în lung de meridianul 26º, care trece prin Ploieşti şi comuna Măneciu şi paralela 45º, care intersectează localităţile Filipeşti de Pădure şi oraşul Mizil. Cele două linii geografice se întretaie pe raza comunei Blejoi. Dacă în ceea ce priveştesuprafaţa, judeţul Prahova se clasează în grupa judeţelor mici ale ţării, numărul mare de locuitori a condus la o densitate dublă faţă de media pe ţară, respectiv 186 de locuitori pe kilometru pătrat.

Din punct de vedere al organizării administrative, judeţul Prahova are 104 unităti administrativ teritoriale, din care 14 urbane (2 municipii şi 12 oraşe) şi 90 de comune.

3.)Rolul factorului istoric în dezvoltarea turistică a regiunii judeţului Prahova

Teritoriul Judeţului Prahova a fost locuit din vremuri imemorabile, acest lucru fiind atestat şi de descoperirile arheologice din localităţile Ploieşti, Ciorani şi Mizil. Dezvoltarea administrativă şi economică a fost determinată de poziţia geografică, fiind situat la intersecţia drumurilor principale care făceau legătura dintre ŢaraRomânească,Transilvania şi Moldova,cât şi de bogăţia subsolului şi de diversitate şi frumuseţea reliefului. Evenimentele care au marcat istoria judeţului Prahova sunt dezvoltarea comerţului şi prelucrarea resurselor naturale. În 1857, s-a dat în exploatare prima rafinărie din lume - Rafinăria Mehedinţianu, a avut o producţie de 275 tone de petrol, după cum consemnează Enciclopedia Britanică a Petrolului din 1938. Intens locuit de geto-daci, ţinutul Prahovei dispune de un număr important de dovezi arheologice în acest sens (ceramică, unelte, arme, etc.) La Tinoşu, Drajna de Sus, Gura Vitioarei, Coada Izvorului, au fost identificate locurile pe care cândva se ridicau puternice cetăţi dacice. Prezenţa română, de asemenea este atestată din plin de cele trei castre puternice: Târgşor, Mălăiesti, Drajna de Sus. Complexele de la Târgşor şi Budureasca, vechile cetăţi de la Slon şi Tabla Burţii atestă prezenţa şi neîntreruptă continuitate de locuire pe aceste meleaguri a poporului român în perioada secolelor II - XIII e.n. Din secolul al XVI-lea ne-au rămas două construcţii ce au învins vitregiile timpului: mănăstirea Varbila ridicată în 1539 şi bisericuţa de la Aluniş săpată în stâncă, parte componentă a schiţului construit aici de domnitorul Mircea Ciobanu.

Următorul veac e dominat de ctitoriile domnitorului Matei Basarab: o biserică domnească la Gherghiţa şi alta la Ploieşti, complexul arhitectural din comuna Brebu (mănăstire, casă domnească, turnul clopotniţă şi zidul de incintă). Tot din acest veac s-au mai păstrat: biserica de la Lespezi-Comarnic (ctitorie cantacuzină pictată de Pârvu Mutu) şi cele de la Cocorăştii Mislii, Filipeştii de Pădure şi Măgureni, mănăstirile de la Vălenii de Munte,Mărgineni şi Sinaia, aceasta din urmă cu veritabil aspect de cetate, fiind ctitorită despătarul Mihail Cantacuzino la 1695. Din secolul al XVIII-lea datează o serie de monumente arhitectură popular specifice zonei, cum ar fi: Hanul Roşu de la Făget, Castelul de la Drajna de Jos, Casa Hagi Prodan şi Casa Dobrescu din Ploieşti, mănăstirile Suzana şi Cheia, biserica mică de la mănăstirea Zamfira. Biserica mare de la Zamfira a fost construită în 1856 şi prezintă o valoare deosebită, pereţii interiori fiind pictaţi de Nicolae Grigorescu la 19 ani. Lista vestigiilor istorice şi a monumentelor de arhitectură ar putea fi continuată, pe teritoriul judeţului existând numeroase mărturii ale vieţii puternice ce-a pulsat pe aceste meleaguri de-a lungul secolelor. Pe lângă acestea, de-a lungul vremii s-a dezvoltat o bogată reţea muzeistică, menită să cuprindă şi să reflecte cât mai mult preocupările oamenilor din această zonă, şi care deţin în prezent peste 125 mii piese din patrimoniul naţional ( Muzeul Peleş Sinaia, Muzeul “Ceasul de-a lungul vremii” Ploieşti, Muzeul de artă Ploieşti, Muzeul republican al petrolului Ploieşti, Muzeul memorial “Nicolae Grigorescu” Câmpina, Colecţiile memoriale

“I.L.Caragiale”Ploieşti, B.P.Haşdeu” Câmpina,”Nicolae Iorga” Vălenii de Munte etc.).

Universitatea Petru Maior, Tg-Mures