Monografia Comunei Sandra

Introducere

Cunoaşterea, cercetarea, ameliorarea şi dezvoltarea spaţiului rural sunt activităţi de importanţă vitală pentru o ţară, atât prin dimensiunea spaţiului rural, exprimată prin suprafaţa deţinută, cât şi prin ponderea populaţiei ocupate în activităţi productive, de servicii social-culturale, de habitat şi de turism.

Cu toată urbanizarea rapidă, ca urmare a industrializării fără precedent în a doua parte a secolului al XX-lea, în condiţiile reducerii populaţiei ocupate în agricultură, silvicultură şi piscicultură (fără a se reduce însă şi populaţia rurală) şi a diminuării ponderii relative a agriculturii în produsul intern brut, importanţa spaţiului rural nu se reduce, ci, dimpotrivă, este din ce în ce mai atent studiată, cercetată şi supusă unui proces complex de dezvoltare.

Problema dezvoltării şi amenajării rurale este una dintre cele mai complexe teme ale contemporaneităţii, datorită faptului că, în esenţa sa, presupune realizarea unui echilibru între cerinţa de conservare a spaţiului rural economic, ecologic şi social-cultural ale ţării, pe de o parte, şi tendinţa de modernizare a vieţii rurale, pe de altă parte. În acelaşi timp, dezvoltarea şi amenajarea rurală se află la confluenţa dintre tendinţa de expansiune a urbanului, a dezvoltării agresive a industriei pe seama spaţiului rural şi cerinţa de a menţine, pe cât este posibil, ruralul la dimensiunile sale actuale. În fine, dezvoltarea şi amenajarea rurală, care tinde să se modernizeze, să se europenizeze ca arie de cuprindere, la nivelul fiecărei ţări, are ca principal obiectiv menţinerea şi conservarea caracterului naţional al spaţiului şi culturii rurale, iar acolo unde s-au produs grave distrugeri (fizice sau socio-culturale) locale, regionale sau naţionale se propunea soluţia reconstrucţiei sau, eventual, restaurării acestor zone, în sensul readucerii lor la standardele de ruralitate.

Dezvoltarea rurală durabilă este definită în coordonate foarte precise: stabilizarea populaţiei în spaţiul rural, prin eliminarea sau diminuarea exodului rural, eradicarea (combaterea) sărăciei prin stimularea şi sporirea ocupării forţei de muncă, promovând egalitatea de şanse pentru toţi locuitorii rurali, sporirea calităţii vieţii şi a bunăstării generale, prin conservarea, protejarea şi ameliorarea calităţii mediului şi peisajului rural

Conceptul de dezvoltare durabilă desemnează totalitatea formelor şi metodelor de dezvoltare socio-economică, al căror fundament îl reprezintă în primul rând asigurarea unui echilibru între aceste sisteme socio-economice şi elementele capitalului natural.

Dezvoltarea rurala durabilă urmareşte şi încearcă să găsească un cadru teoretic stabil pentru luarea deciziilor în orice situaţie în care se regăseşte un raport de tipul om/mediu, fie ca e vorba de mediu înconjurător, economic sau social.

Deşi iniţial dezvoltarea durabilă s-a vrut a fi o soluţie la criza ecologică determinată de intensa exploatare industriala a resurselor şi degradarea continuă a mediului şi cauta în primul rând prezervarea calităţii mediului înconjurător, în prezent conceptul s-a extins asupra calităţii vieţii în complexitatea sa, şi sub aspect economic şi social. Obiect al dezvoltării durabile este acum şi preocuparea pentru dreptate şi echitate între state, nu numai între generaţii.

Dezvoltarea rurală e mai usor de realizat în zonele de influenţă a marilor poli de dezvoltare sau în zonele rurale periurbane sau preorăşeneşti.

Zonele rurale periurbane sau preorăşeneşti sunt zonele limitrofe a marilor oraşe şi centre industriale, în funcţie de puterea economic a polului industrial localităţile rurale din această regiune au un progres demografic accentuat sau mai puţin accentuat. Comuna Şandra se află în apropierea oraşului Timişoara, aceasta conferindu-i un avantaj în dezvoltarea pe toate planurile a comunei.

În aceste zone se manifestă în paralel atât fenomene de urbanizare cât şi de ruralizare care le conferă caracter hibrid rural-urban.

În această zonă mişcarea populaţiei este mult mai accentuată ce determină caracterul eterogen a localităţii.

Ruralul autentic din aceste zone este din ce în ce mai absent instalându-se elemente ale modului de viaţă şi cultură urbană.

Din punct de vedere economic aceste zone sunt puternic afectate şi divers dezvoltate având o economie mixtă agricolă, industrială şi servicii. Agricultura are o structură adecvată cerinţelor urbane, practicându-se de cele mai multe ori o agricultură de tip intensive. Aceste exploataţii pot fi comerciale sau de subzistenţă sau pot, de asemena să fie cu timp parţial sau de tip hobby-ferma la sfârşit de săptămână sau în vacanţe. În present în vederea stabilirii populaţiei săteşti a navetiştilor, se practică în România o politică privind înfiinţarea intreprinderilor mici şi mijlocii (IMM) în amonte şi aval de agricultură.

Preocupările ecologice, sociale şi cultural au început să devină prioritate pentru autorităţile rurale locale din această zonă ceea ce va conduce la protecţia satelor împotriva urbanizării şi denaturării caracterului rural al acestora.

Persoanele care pot influenţa mersul vieţii economiei rurale şi care pot participa la o dezvoltare durabilă a spaţiului rural se regasesc la nivelul tuturor structurilor:

- fiecare membru al comunităţii;

- Alesul comunităţii locale (primarul);

- Guvernul;

- Parlamentul;

- Societatea civilă.

Toţi au un rol esenţial în crearea şi implementarea unui mecanism de dezvoltare durabilă, a oricărei comunităţi. Sunt necesare politici de dezvoltare rurală, stabilirea unor strategii care să ţină seamă de diagnoza locală, evaluarea reală a vieţii economico-sociale a individului şi a comunităţii, a programelor guvernamentale şi a orientărilor politice.

Capitolul 1

DEFINIREA SPAŢIULUI RURAL ŞI STRUCTURA ECONOMIEI RURALE

1.1 Spaţiul rural – concept, caracteristici

Problema definirii ruralului nu este nouă. Găsirea unei persoane care nu a călătorit niciodată în afara oraşului s-ar putea dovedi un exerciţiu destul de dificil. Turismul, călătoriile, amintirile din tinereţe, toate acestea formează impresiile noastre individuale despre ceea ce înseamnă ruralitatea. Din păcate ruralitatea rareori înseamnă chiar acelaşi lucru pentru diferiţi oameni. Oamenii ştiu când se află în spaţiul rural sau că ei sunt rurali , însă această percepţie nu satisface demografii, politicienii, statisticienii, sociologii, geografii sau economiştii. În viaţa de zi cu zi percepţia ruralului este adesea mai importantă decât definiţiile formulate.