Forme de Turism

Formele de turism reflecta structura mediului care le-a generat, adica structura societatii omenesti modalitatile de acoperire a motivatiilor si posibilitatilor tehnico-economice de procesare a fenomenului turistic.

In literature contemporana de specialitate exista diferite clasificari ale formelor de turism dupa mai multe crieterii.

Cele mai importante dintre acestea se regasesc in prezentarea ce urmeaza.

I. Dupa caracteristicile social economice ale cererii.

1. Turismul particular – practicat de catre persoane cu venituri mari, pe cont propriu. El poate fi efectuat atat in scopuri de tratament cat si pentru odihna si agrement. In genere se apeleaza la serviciile unor hoteluri cu confort sporit si chiar de lux ce pot oferii servicii personalizate agreate si de catre oamenii de afaceri sau inalti demnitari. Tot aici putem include si turismul de croaziera si pe cel de vanatoare.

2. Turismul social – este practicat cu preponderenta in extrasezon (Programul Litoral pentru toti) si se adreseaza in special categoriilor sociale cu venituri mici si chiar foarte mici, el fiind finantat de catre sindicate sau prin cadrul programelor de asigurari sociale. Sunt vizati in mod special elevii, studentii, varsta a treia, veteranii de razboi sau persoanele cu handicap.

3. Turismul de masa – se adreseaza unor categorii de populatie cu venituri medii si submedii si este practicat in vacante, concedii sau week-enduri pe intreg parcursul anului in unitati cu confort mediu sau chiar redus. Constituie insa cea mai mare parte a turismului national si prin practicarea lui se poate realiza o intretinere a bazei tehnico-materiale turistice pe intreg parcursul anului.

II. Dupa motivatia generatoare de calatorie.

1. Turismul de tratament balneo-medical – vine in completarea turismului de odihna, particularizandu-l intr-o masura apreciabila prin intermediul curelor profilactice, cure active, post traumatice si de convalescenta si chiar si a celor de intretinere. El se adreseaza in mod special persoanelor de varsta a treia desi poate fi practicat cu success si de catre tineri si vine impreuna cu agrementul dirijat specific afectiunilor tratate, fiind lesne de practicat pe toata perioada anului, sub supraveghere medicala, in sejururi medii sau lungi. El constituie todata o forma moderna de control si refacere a sanatatii unei natiuni si contribuie la valorificarea superioara a resurselor naturale si turistice prin realizarea unui coeficient ridicat de utilizare a spatiilor de cazare si alimentatie publica.

2. Turismul de odihna si recreere – este cea mai frecventa forma de turism intalnita. Turismul de odihna este adesea cel practicat in concediul annual, el reprezentand o forma de relaxare fizica si intelectuala. Turismul de recreere se refera la sejururi scurte, preferate in mod special de catre tineri si practicat mai ales in week-enduri.

3. Turismul de agreement – este o forma relativ similara celei precendente si cuprinde vizitarea unor obiective turistice (muzee, case memoriale etc), cunoasterea de oameni si locuri noi, de obiceiuri si mestesuguri (targuri) si nu in ultimul rand participarea la manifestari cultural artistice (concerte, expozitii, festivaluri etc).

4. Turismul cultural – cuprinde calatoriile si participarile la festivaluri de arta, care confera individului ceva mai mult decat iesirea din cotidian, am putea spune chiar hrana spirituala, raspunzand motivatiei de cunoastere, dezvoltarii personalitatii umane, a modului de viata, a comportamentului, vestimentatiei etc.

5. Turismul de reuniuni – se refera atat la reuniunile interne cat si la cele internationale (seminarii, congrese, sesiuni stiintifice, conferinte), atat cele pe teme de cultura cat si cele pe teme stiintifice, politice, de aparare sau de activitate sindicala. Se desfasora pe tot parcursul anului, necesita spatii speciale de desfasurare si dotari de inalt nivel tehnic (traducere simultana in casti, sonorizare sistem video, retroproiectoare etc), si servicii de informatii si telecomunicatii rapide (internet, fax, telex), transport, cazare, receptii, cockteil-uri, banchete, transferuri etc. Majoritatea acestor actiuni necesita simultan si programe speciale pentru insotitori (shoping, tururi de oras, excursii) dar si actiuni turistice organizate cu toti participantii sau numai cu o parte dintre acestia , inainte sau dupa terminarea lucrarilor reuniunilor. Incasarile in cazul acestei forme de turism sunt mai mari ca in alte cazuri, si deci, serviciile asteptate sunt si ele la un nivel ridicat, participantii fiind inalti demnitari, savanti, personalitati de prima clasa ale lumii.

Aceasta forma este in continua dezvoltare ceea ce duce inevitabil la creerea de noi spatii de primire, perfectionarea personalului dar si a transportului aerian sau rutier.

6. Turismul de afaceri – vine in completarea celui de reuniuni, dar are ca principala motivatie intalnirea cererii cu oferta in cadrul targurilor, expozitiilor, a tranzactiilor sau negocierilor dar si actiuni de promovare a unei firme, a unor produse. Principalele demersuri se finalizeaza cu incheierea unor contracte. Acest turism se desfasoara tot timpul anul, in spatii special amenajate pentru expunere, tranzactionare, beneficiind de servicii de presa, alimentatie publica, transport de persoane si marfuri, cazare, mijloace de telecomunicatii etc.

Un sector al acestei piete o reprezinta si shopping turismul, prin achizitionarea unor bunuri in conditii avantajoase fata de piata proprie (in special in perioada marilor reduceri).

7. Turismul religios – se practica in masa si se modernizeaza continuu, dezvoltand o cerere speciala pentru servicii de cazare, transport, alimentatie, comercializarea obiectelor de cult si nu numai, telecomunicatii, tiparituri si confectii specifice (tamaie, lumanari, talismane, cruciulite, statuete, icoane etc). Principalele fluxuri turistice de acest gen se indreapta catre: Mecca, Medina, Ierusalim, Vatican, Muntele Athos etc. Anual au loc hramurile unor biserici ce prilejuiesc deplasari de mari mase de oameni pentru a asista la praznice (Hramul Sf. Paraschiva – Iasi) iar saptamanal manastirile sunt vizitate de un numar mare de oameni (Manastirile din Moldova).

Universitatea Crestina “Dimitrie Cantemir”

Facultatea de Management Turistic si Comercial