Bucovina Agroturism

BUCOVINA TURISTICA

„In inima Carpatilor, acolo unde batranele paduri adanci si paraiele vesele mai spun povesti despre eroi puternici, acolo unde ursii se ascund in luminisuri si cocosii de munte canta triluri desavarsite in soarele care tainic apune, acolo a dus Dumnezeu o bucata de paradis. Aceasta tara minunata poseda puteri necunoscute si o stralucire secreta, care dau putere trupului si incanta sufletul. “Bucovina de aur” este un dar ceresc, o lume vrajita, cum nimeni nu ar mai crede ca exista”.

I. Atractii turistice ale Bucovinei

Poate de dragul codrilor de fag care iti umbresc calea, in care te pierzi si te bucuri ca un copil si care tot timpul te indeamna sa te intorci la bucuriile simple ale existentei. Sau ... pentru ca doar acolo mai poti zari pe camp un taran care-si ara ogorul cu calul, acolo poti vedea cum si bunicul tau cosea iarba cu coasa sau cum pe vremuri se legau ciubere. Poti intalni la tot pasul turme de oi sau care cu fan.Si fii atent la drum pentru ca adesea cerbii si ciutele traverseaza soseaua. Esti liber sa fotografiezi alaiurile nuntilor pe care le intalnesti; ele sunt adevarate spectacole artistice cu prezentare de costume traditionale. Nu te sfii sa primesti un pahar de rachiu de la un necunoscut, ti-l ofera cu drag de oameni, cu bucurie, cu pretenie si cu ospitalitatea caracteristica bucovinenilor. Nu cumva sa uiti aparatul de fotografiat. Albumul cu poze va fi rasplata pentru efortul de a fi plecat pana acolo.

Bucovina a devenit in 1775 parte a Imperiului Austro-Habsburgic ramanand in componenta acestuia pana in 1918. Numele provinciei a ramas din acea perioada, cand i-a fost atribuita denumirea de „tara fagilor” (Buchenland).

Bucovina a dezvoltat un turism accesibil tuturor, de la cei dornici de o aventura romantica sub cerul liber pina la cei aflati in cautarea unei culturi vechi si pastrate cu sfintenie, dornici de a se aventura in apele involburate ale raurilor de munte sau doritori sa incerce zborul cu parapanta deasupra crestelor de peste 1500 de metri.

Bucovina este cunoscuta din punct de vedere turistic in primul rind pentru renumitele biserici cu fresce exterioare - patrimoniu UNESCO: Moldovita, Sucevita, Voronet, Humor. Nu mai putin importante sub aspect arhitectonic si istoric sunt manastirile Putna, Neamt, Dragomirna.

Toate aceste bijuterii arhitectonice se incadreaza perfect intr-un cadru natural de exceptie. Masivul Rarau, valea Sucevei, valea Moldovei cu afluentul sau, Moldovita, Defileul Bistritei Aurii, Codrii seculari de la Slatioara sunt doar cateva puncte de maxima atractie.

Arhitectura populara este unica in lume. Adevarate broderii in lemn ofera cerdacurile, usile si ramele ferestrelor, fantinile, portile si gardurile. La acestea se adauga decoratiunile exterioare cu motive geometrice sau florale stilizate si divers colorate, cu precadere in satele de pe valea Bistritei Aurii. Arta tesaturilor si a cusaturilor, incondeierea oualor cu splendide miniaturi geometrice, confectionarea costumelor populare cu broderii de margele si blana de jder sunt comori incontestabile ale artei populare bucovinene.

In Bucovina oaspetii sunt primiti cu inima deschisa, cu un pahar de tuica sau de vin, iar gastronomia este o aventura tentanta. Mamaliga cu branza si smantana nu vor lipsi din nicio pensiune. Branza afumata, pastravul afumat, sarmalele sunt alte specialitati tipice regiunii. Locuitorii sunt foarte primitori si dornici sa va arate activitatile de zi cu zi si obiceiurile lor.

II. Scurt istoric al zonei

Bucovina este situata in nordul Moldovei si este una dintre cele mai mari provincii istorice ale Romaniei, alaturi de Muntenia (Valahia) si Transilvania (Siebenbürgen). Intemeietorul istoriografiei critice moderne, Dimitrie Onciul, scria: “Nicaieri pe tot parcursul romanesc nu se afla, pe un spatiu atat de mic, atata bogatie de istorie romaneasca, atatea amintiri scumpe ale trecutului nostru. Fara exagerare, putem zice ca in ceea ce priveste arta veche romaneasca, Bucovina ocupa un loc din cele dintai in toata lumea ortodoxa.” La sfarsitul razboiului ruso—turc din anii 1768—1744, Austria intervine ca mediatoare a pacii si in octombrie 1744 ocupa nordul Moldovei— tinuturile Cernauti, doua treimi din tinutul Sucevei si fostele ocoale domnesti, Campulung Moldovenesc si Campulung pe Ceremus- care prin tratatul austro-turc din 1775 intra in componenta Imperiului Habsburgic. Astfel nordul Moldovei a fost inclus in provincia Galizia, iar in 1849 a fost numit Ducat al Bucovinei, constituind pana in anul 1918 o provincie independenta a Austro-Ungariei.

Orasul Suceava, cu majoritatea localitatilor care formeaza azi judetul cu acelasi nume, au fost incluse in Ducatul Bucovinei, aflandu-se timp de 144 de ani in granitele Imperiului Austriac. Evolutia Sucevei si imprejurimilor in cadrul Bucovinei imperiale s-a aflat sub inraurirea unor factori contradictorii. In comparatie cu teritoriile romanesti aflate sub suzeranitatea Portii Otomane, aceasta zona a fost ferita de razboaie si invazii straine, a intrat in contact cu centrele de cultura si civilizatie ale Europei Centrale si Occidentale, mult mai avansate economic si spiritual, a beneficiat de influenta reformelor, evoluand intr-un climat de ordine, de stabilitate si legalitate. Pe de alta parte insa, colonizarile si imigrarile dirijate de Curtea din Viena, au marit de peste zece ori potentialul demografic al zonei. Astfel, in timpul domniei austriece, din provinciile vecine ale Bucovinei au imigrat poloni, rusi, evrei, ucraineni, unguri, slovaci si germani, creindu-se un „mozaic etnic” in regiune.

Bucovina de astazi este constituita din partea de sud a provinciei, in timp ce jumatatea de nord a regiunii apartine Ucrainei.

Cu o suprafata de 8553,5 kmp Judetul Suceava se suprapune partial Carpatilor Orientali si Podisului Sucevei.

Peisajul este de o variata frumusete, corespunzând reliefului care coboara gradual de la vest la est: muntii (versantul estic al Carpatilor Orientali), coline (Subcarpatii) si platouri înalte (Platoul Moldovei).

Regiunea muntoasa este alcatuita din masive, grupe de masive si complexe de culmi, separate între ele prin culoare adânci astfel: Masivele Suhard si Calimani, Muntii Pietrosu Bistritei, Grintiesu Brostenilor, Stânisoarei; Masivele Giumalau-Rarau; Obcinile Bucovinei si Mestecanis. Între acestea, culoarul depresionar Dorna-Câmpulung Moldovenesc–Gura Humorului;

Aici este situat cel mai complex si mai întins masiv de origine vulcanica din România – Masivul Calimani (2102 m), aici se afla cel mai spectaculos sistem de culmi muntoase paralele ( Obcinile Bucovinei 1100 m, si cele mai interesane sisteme depresionale cu turbarii si ape subterane mineralizate (Depresiune Dornelor) si depresiuni de contact dintre unitatile muntoase si cele deluroase – Depresiunea Radauti, Solca, Cacica si vaile ale Moldovei, Bistritei, Sucevei si Siretului. O serie întreaga de izvoare minerale sunt exploatate în zona la Vatra Dornei, Poiana Negrii iar peisajul deosebit si aerul ozonat, ca si alti factori de cura au favorizat crearea statiunilor climaterice (Gura Humorului, Campulung Moldovenesc) si Balneoclimaterice (Vatra Dornei).