Timiș

Turnul de aparare (Cula) Singura marturie a existentei vechii cetati din Ciacova este "Turnul de aparare" sau Cula, construit in secolul al XIV-lea. Judetul Timis, localitatea Ciacova

Casa memoriala Dositej Obradovic Evoca viata si activitatea scriitorului sarb nascut pe plaiuri banatene. Judetul Timis, localitatea Ciacova

Judetul Timis, localitatea Timisoara

Palatul Baroc Palatul are doua etaje si o mansarda, de o deosebita frumusete fiind si cele doua porti de intrare, avind amprenta stilului baroc vienez. Cladirea a avut de-a lungul timpului o varietate de destinatii. Astfel, ea a fost pe rand sediul Oficiului Minier (1733) si al Casieriei Militare (1735). Poarta denumirea de Palatul Baroc din 1754, cand a inceput sa gazduiasca guvernatorii Banatului, iar mai tarziu conducerea Comitatului Timis. Palatul ofera efecte arhitectonice deosebite prin portaluri, prin monumentalitate precum si prin dispunerea ferestrelor si a pilastrilor care marcheaza fatada pe toata inaltimea. In acest palat au fost gazduite de-a lungul timpului personalitati de seama ce au vizitat Timisoara: viitorul imparat Iosif al II-lea in 1767, regele si imparatul Franz Iosef in 1872, regele Ferdinand I insotit de regina Maria in 1923. In prezent gazduieste Muzeul de arta Timisoara

Palatul Dauerbach /Palace Michael Braner a fost primul arendas In anul 1913, strada (Corso azi) din dreptul palatului si pana la piaristi este pietruita cu asa numita piatra "Cyclop" si cu piatra semicubica

Palatul Dicasterial A fost ridicat intre anii 1855-1860 pentru a servi drept cladire administrativa. Numele de "Dicasterial" provine de la grecescul "dikasterion", care denumea in antichitate curtea cu juri, monumentul gazduind chiar si in prezent institutii juridice. Cladirea a fost ridicata in stilul renasterii italiene, imitand Palatul Medici din Florenta. Fatadele sunt structurate in registre orizontale, ritmate doar prin sirul ferestrelor.

Palatul Loffler La capatul dinspre Teatrul National al Pietei Victoriei, pe partea denumita Surogat, opusa Corso-ului, se afla Palatul Loffler este o cladire istorica din centrul Timisoarei, in Piata Victoriei, construita intre 1912-1913 de familia si firma antreprenorului Leopold Loffler. Fatadele de capat sunt partile cele mai interesante ale cladirii; ele se termina cu un fronton triunghiular pe care se sprijina 2 volume iesite in bowindou pe inaltimea a 3 nivele.

Palatul Szechenyi Stilul arhitectonic anilor 1900 este vizibil si la Palatul Szechenyi ca si la restul palatelor de pe bulevardul Corso Cladirea are 3 etaje De la unul din ele un timisorean a filmat secventele incediare din perioda lui decembrie '89, din zona Catedralei Acele scene au facut inconjurul lumii

Castelul Banloc Castelul a fost construit in anul 1793 de catre contele Lazar Karatsonyi. Judetul Timis, localitatea Banloc

Manastirea "Sf.Arhangheli Mihail si Gavriil"

Adresa: sat Petroasa Mare, com Victor Vlad Delamarina

Judetul Timis, localitatea Petroasa Mare

Manastirea Cebza Biserica dateaza din 1758 si este monument istoric. Adresa: sat Cebza, oras Ciacova ,Judetul Timis, localitatea Cebza

Manastirea Dobresti Infiintata relativ recent(2003), are hramul "Sf.Paraschiva". Judetul Timis, localitatea Dobresti

Manastirea Sf.Ioan cel Nou Adresa: sat Partos, comuna Banloc, Judetul Timis, localitatea Partos

Muzeul Satului Banatean - Timisoara Muzeul Satului Banatean este singurul muzeu cu profil etnografic din Romania care cuprinde centru civic al satului, format din Primarie, Biserica, Scoala, Casa Nationala (cu destinatie culturala) si Birt, in care se desfasoara majoritatea activitatilor cultural-educative si stiintifice. Alaturi de Casa Nationala, s-a amenajat o scena in aer liber unde, in perioada estivala, se desfasoara in fiecare duminica "hora satului" precedata de spectacole etno-folclorice. Acestui ansamblu extraordinar de monumente romanesti li se adauga gospodariile si monumentele apartinand minoritatilor nationale ilustrand identitatea culturala a fiecareia. In prezent este deschisa pentru public doar gospodaria maghiara din Babsa (zona etnografica Lugoj), urmand a se construi o gospodarie germana din primul val de colonizare tereziana (sec. XVIII), o casa ceha si una slovaca, o gospodarie sarbeasca si una bulgareasca.In anul 2002 s-a dat in folosinta o casa cu doua incaperi construita de Asociatia fostilor deportati in Baragan pentru a ilustra tipul de constructii ridicat in Campia Baraganului de deportatii banateni din vara anului 1951.

- Castelul Huniade sau Castelul Huniazilor este un monument istoric si cea mai veche cladire din Timisoara, construit intre anii 1443 - 1447 de catre Iancu de Hunedoara, pe ruinele unui vechi castel din secolul XIV (construit in timpul domniei regelui Carol Robert de Anjou). Astazi adaposteste Muzeul Banatului.

- Catedrala Ortodoxa Sf. Trei Ierarhi -cel mai mare edificiu religios din Timisoara, catedrala a Mitropoliei Banatului cu hramul "Trei Ierarhi". A fost construita intre 1936 si 1940

Rezervatii naturale si arii protejate in Judetul Timis:

Rezervatia Ornitologica " Mlastinile Satchinez", arie protejata ca habitat al speciilor de pasari acvatice de importanta nationala si europeana ce cuibaresc aici. Rezervatia este situata pe teritoriul administrativ al Comunei Satchinez, la 25km NV de Timisoara, pe malul drept al paraului Ier (afluent al raului Bega). Zona face parte din Campia Banatului si reprezinta vestigiile unei mlastini arhaice care acoperea in sec.XVIII cea mai mare parte din vestul Banatului. Zona, de aproximativ 200ha, a trecut sub ocrotire in anul 1954, la propunerea lui Dionisie Lintia, care a numit acest loc "paradisul pasarilor din Banat". In anii urmatori, in zona au fost realizate o serie de lucrari de regularizare in scopul desecarii zonei si redarii terenurilor in circuitul agricol. In urma acestor interventii au aparut o serie de fenomene care reflecta un dezechilibru, o degradare accelerata a biotopului. In ultimii ani aceasta degradare s-a accentuat ca urmare a practicilor agricole din zona (in special fenomenul de eutrofizare) a practicilor ilicite (taieri de masa lemnoasa, recoltari ilegale, braconaj etc.) precum si a lipsei banilor pentru efectuarea lucrarilor de intretinere la sistemul hidrotehnic. IPM Timisoara a demarat aceasta activitate de reinventariere a terenurilor, in paralel cu realizarea unui studiu ornitologic pentru reactualizarea datelor stiintifice referitoare la rezervatie. In consecinta, in anul 2001 au cuibarit in rezervatie un numar mare de starci si egrete : egreta mica (Egretta garzetta), egreta mare (Egretta alba), starcul cenusiu (Ardea cinerea), starcul rosu (Ardea purpurea), starcul pitic (Ixobrychus minutus), starcul galben (Ardeola ralloides), starcul de noapte (Nycticorax nycticorax), ciocintorsul (Recurvirostra avosetta), piciorongul (Himantopus himantopus) etc., specii supuse unui regim special de protectie, cuprinse in anexele Directivei Pasari si ale Conventiei de la Berna. Impactul activitatilor umane asupra habitatului si speciilor de la Satchinez continua sa se faca simtit. Aceste activitati desfasurate in zona urmeaza a fi reglementate printr-un regulament al rezervatiei precum si prin planul de management al acesteia, aflate in curs de finalizare.

Arboretumul de la Bazos (60ha) se afla pe teritoriul comunei Bazosul Nou fiind delimitat spre sud de drumul comunal asfaltat Remetea Mare-Bazosu Nou, iar in rest de terenuri agricole. Arboretumul a avut la origine o padure naturala de stejar in care au fost introduse de-a lungul timpului diferite specii exotice sau autohtone. In prezent este una dintre cele mai valoroase colectii de arbori si arbusti ornamentali din Romania. A fost infiintat intre anii 1909-1919, cand au fost aduse primele specii de la Arnold Arboretum Arboretumul are o pepiniera cu arbori ornamentali unde au fost infiintate culturi experimentale cu specii exotice (Liriodendron tulipifera, Liquidambar styraciflora, Taxodium distichum). La ora actuala arboretumul se afla in pericol necesitand fonduri pentru realizarea unor lucrari de reconstructie ecologica. Fenomenul de uscare se manifesta la 96% din suprafata arboretelor-86% cu grad moderat de uscare. Acest fenomen s-a manifestat in ultimele decenii, dar in ultimii ani, dupa scaderea si mai accentuata a nivelului apei freatice el s-a intensificat. Fenomenul de uscare a arborilor, in specil padurea de stejar de la Bazos poate avea mai multe cauze. Una dintre acestea ar putea fi scaderea nivelului apei freatice ca urmare a forarii unor fantani in apropierea parcului pentru aprovizionarea cu apa a municipiului Timisoara. Padurea naturala avand o varsta inaintata nu isi mai poate reface sistemul radicular si ca atare arborii se usuca. Avand in vedere aceasta situatie, in cadrul Parteneriatului de Mediu initiat de IPM Timisoara, grupa de lucru << Ocrotirea cadrului natural >> a luat in discutie problema Arboretumului Bazos, urmand ca pana in luna octombrie 2002 sa fie publicat un material complet desppre cauzele si solutiile propuse pentru salvarea Bazosului.

Lunca Poganisului - declarata arie protejata pe o suprafata de 75,5 ha, pa malul paraului Poganis, pe teritoriul administrativ al comunelor Tormac, Nitchidorf, Sacosu Turcesc. Zona este protejata ca habitat al lalelei pestrite (Fritillaria meleagris) specie ocrotita (prin HCJ nr. 1743/1939). Laleaua se afla intr-o padure rara de stejar (Querqus robur), cu frasin (Fraxinus excelsior) si jugastru (Acer campestre) ca specii principale in amestec cu carpen (Carpinus betulus), ulm (Ulmus foliacea), par paduret (Pirus piraster), cires (Cerasus avium), mar paduret (Malus silvestris).s.a. Statul arbustiv e format din gladis (Acer tataricum), paducel (Crategus monogyna), sanger (Cornus sanguinea), lemn cainesc (Ligustrum vulgare), porumbar (Prunus spinosa) etc. In Lunca Poganisului laleaua pestrita vegeteaza pe arii extinse, preferand habitatele salbatice unde impactul activitatilor antropice este mai redus. Astfel se intalneste in padurile de la Berini, Blajova, Cadar, Nitchidorf, in jurul localitatii Buzias, Otvesti, Cheveres. Din acest motiv consideram oportuna extinderea acestei arii protejate astfel incat sa fie incluse toate aceste "enclave". Problema majora in aceasta rezervatie este reprezentata de activitatile de recoltare ilegala a speciei, in scopul comercializarii. De asemenea habitatul natural al lalelei pestrite este afectat de o serie de activitati cum ar fi : pasunatul, cositul, depozitarea ilegala de deseuri.

Lunca Muresului - in zona de lunca a Muresului (la granita NV a judetului Timis) sunt declarate 3 arii protejate :- Padurea Cenad, Insula Mare Cenad, Insulele de la Igris.

Padurea Cenad este o padure de lunca situata in zona dig-mal,are o suprafata de 279,20 ha (conform Legii 5/2000-Sectiunea aIII-a - Zone protejate) si este in administarrea OS Timisoara. Zona este situata la limita dintre zona forestiera de campie si silvostepa. Se intalnesc urmatoarele tipuri de padure : sleau de silvostepa cu stejar pedunculat, stejareto-sleau de lunca cu productivitate mijlocie, sleau de lunca din regiunile de campie, frasinet de lunca, stejareto-sleau de lunca, sleao-plopis normal de lunca.

Insula Mare Cenad (3ha) si Insulele de la Igris (3-4ha) - ocrotite pentru flora si fauna specifica zonelor umede sunt insule cu suprafata variabila. In aceasta zona se intalnesc specii de pasari ocrotite, cum ar fi : Acanthis cannabina, Accipiter nisus, Acrocephalus sp., Anas acuta, Anas crecca, Anas penelope, Anas sp., Aythya ferina, Rallus aquaticus, Podiceps cristatus, Ciconia ciconia, Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Ixobrychus minutus, Hirundo rustica, Tringa rustica.

O alta arie protejata ca zona umeda- habitat al unor specii avifaunistice este Acumularea Murani-Pischia (Mlastinile). Situata la contactul compartimentului central al Campiei inalte Vinga cu Campia joasa a Timisoarei, acumularea a fost conceputa pentru a atenua undele de viitura din amonte. Acumularea constituie un loc ideal de cuibarire si de popas in timpul pasajului pentru un numar insemnat de pasari de apa. In aval de baraj paraul a fost transformat intr-un canal si vegetatia acvatica palustra a disparut. In amonte de baraj, pe o lungime de 1-2 km a existat o zona cu stuf si papura, cu numeroase tufe de rachita si salcii, unde in perioada anilor '79-'85 a existat o colonie mixta de Ardeide. Zona adapostea o bogata avifauna cuibaritoare. Prin drenarea cozii lacului la sfarsitul anilor t80 stufarisul a fost inlocuit de o pasune umeda. In prezent numarul speciilor cuibaritoare s-a redus, dar pe luciul apei se pot observa inca specii cum sr fi : Podiceps cristatus, Anser anser, Anser albifrons, Anser erythropus, Aythya ferina, Anas plathyrynchos, Fulica atra etc. De asemenea in zona de mlastina care a mai ramas cuibaresc specii de Ardeide.

Factorii perturbatori sunt reprezentati de activitatea de pasunat din zona precum si de activitatile de agrement si pescuit ce se desfasoara in zona acestei acumulari.

Padurea Bistra (19,9ha) si Padurea Dumbrava (310ha)- arii protejate aflate in fondul forestier sunt administrate de Ocolul Silvic Lunca Timisului respectiv Ocolul Silvic Lugoj. Padurea Bistra a fost declarata arie protejata datorita vechimii padurii de stejar (exemplare de 130-150 ani). Situata intre raurile Bega si Timis in trecut zona era inundata de Bega Veche (numeroase brate moarte- astazi cu apa stagnanta). Este administrata si exploatata conform amenajamentelor silvice. Zona nu pune probleme deosebite de conservare. Padurea Dumbrava este ocrotita ca padure de protectie a izvoarelor minerale din bazinul hidrografic al statiunii balneare Buzias.

Locul fosilifer Radmanesti- rezervatie paleontologica protejata pentru depozitele fosilifere tertiare cu forme de moluste rare sau unice. Actul initial de declarare este HCM nr. 1625/1955. Punctul fosilifer de varsta pontiana este acoperit de o cuvertura pontian superioara de cca. 60-70cm grosime, formata din pietrisuri si nisipuri cu stratificatie torentiala. Dintre procesele geomorfologice actuale se intalnesc pe arii restranse alunecari de teren. Zona este situata pe cursul superior al Minisului (afluent al Begai), cu freatic situat la pana 10m adancime, alimentat in special pluvial. Zacamantul fosilifer este situat in sudul satului, la 6km de Valea Pietrii, mai aproape de satul Bruznic decat de Radmanesti (comuna Bara). Au fost descrise 121 forme de moluste dintre care 60 sunt tipice pentru acest punct fosilifer si au fost descrise pentru 1-a data : Sinanodonta brandenburgi, Unio procumbens, Limnocardium secans, Limnocardium decorum, Limnocardium vicium, Plagiodocma auingeri, Pseudodactillus simplex, Theodoxus radmanesti, T. crescens, Pyrula archimedis, Gyraulus virians etc. Zona nu prezinta degradari de natura antropica fiind afectata doar de sporadice alunecari de teren.

Saraturile Dinias (4ha)- a fost declarata arie protejata pentru flora specifica terenurilor de saratura. Rezervatia a fost infiintata odata cu organizarea statiei pilot pentru ameliorarea solurilor saline si alcaline din aceasta parte a tarii cu scopul de a se studia comparativ fenomenele covorului vegetal si cele pedologice in conditii naturale si de agrohidroamelioratii. Zona este afectata de activitatile de pasunat in special ovine, care au distrus covorul vegetal, vegetatia tipica de saratura fiind inlocuita cu alte tipuri vegetale.