Potențialul turistic județul Prahova

Prahova este regiunea din Romania cea mai apropiata de standardele Uniunii Europene"

Jonathan Scheele, Seful Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti

Judetul Prahova este situat in zona de Centru-Sud a Romaniei si are o suprafata de 4.716 km2, ceea ce reprezinta aproximativ 2% din suprafata tarii.

Ca organizare administrativa, judetul Prahova are 103 localitati: 2 municipii (Ploiesti-resedinta judetului si Cimpina), 12 orase si 89 de comune care cuprind 405 sate, fiind judetul cu cele mai multe localitati urbane din tara.

Judetul Prahova face parte din Regiunea de Dezvoltare 3 Sud Muntenia impreuna cu alte 6 judete: Arges, Calarasi, Dimbovita, Giurgiu, Ialomita si Teleorman.

Activitatea turistica este de asemenea importanta pentru economia judetului si poate prezenta interes pentru operatori si investitori straini.

Reteaua turistica aflata la dispozitia turistilor detine o importanta baza materiala, totusi insuficienta, si resurse naturale deosebite, conditii ideale pentru tratamente balneare, odihna si sport. Cele mai importante zone turistice din judet sunt:

Structurile turistice de agrement si sport, structurile pentru sporturi de iarna sunt bine reprezentate pe Valea Prahovei, fiind amplasate in principalele statiuni turistice. Valea Prahovei, este situata, asa cum ii spune numele, de-a lungul raului Prahova.

Statiunea turistica de interes national Sinaia, statiune supranumita si ,,Perla Carpatilor", este binecunoscuta prin Castelul Peles, complex arhitectonic construit in perioada domniei Regelui Carol I, care adaposteste inestimabile colectii de arta. De asemenea, Sinaia dispune de 12 partii de schi de dificultati diferite (pentru pregatire medie, avansata si schi fond), partie de bob, partie de sanius, pista de bob, instalatii pe cablu diversificate: 2 telecabine, 2 telescaun, 5 teleschi; totodata, la dispozitia turistilor exista scoli de schi si snowboard si centre de inchiriere a echipamentelor si materialelor sportive, precum si de un cazino.

Statiunea turistica de interes national Busteni, dispune de 4 partii de schi (pentru incepatori, avansati si schi fond), 2 telecabine (Busteni - Babele, Babele - Pestera) si 1 teleschi precum si tabara de alpinism de iarna la refugiul Sorica. Pentru cresterea atractivitatii turistice s-a obtinut finantarea nerambursabila din partea Uniunii Europene, acordata prin Programul PHARE 2000, a unui proiect in valoare de cca. 5 mil. EURuro, pentru ,,Modernizarea infrastructurii de acces Busteni -Valea Alba - Calinderu", proiect implementat, care include dezvoltarea domeniului schiabil al statiunii, respectiv o partie de schi si o instalatie de transport pe cablu realizata cu firma Leitner din Italia.

In statiunea Azuga- statiune turistica de interes national, detine amenajari pentru sporturile de iarna, care constau in: 2 partii (Sorica si Cazacu), 10 km pentru schi fond si randonnee, 1 telescaun, 1 teleschi, miniteleschi, babyschi si schilifturi. Pe partia Sorica, omologata la nivel de performanta european, ce intruneste conditii optime pentru a gazdui concursuri internationale de slalom- slalom urias si probe de schi alpin- functioneaza o instalatie de produs zapada artificiala si de iluminat nocturn. Tot la Azuga se va crea o noua partie si se are in vedere unirea domeniului schiabil cu statiunea Predeal din judetul Brasov.

- Zona montana de pe Valea Teleajenului ofera un cadru natural favorabil practicarii sporturilor de iarna, dar, pana in prezent nu exista amenajari in acest scop, domeniul schiabil fiind nevalorificat. Structurile de agrement sunt aproape inexistente. In ultimii ani s-au facut primele incercari de formare a acestora prin crearea conditiilor pentru practicarea calariei (inchirieri de cai si echipamente de calarie) si mountain-bike in Maneciu-Cheia si Cerasu. Multe din traseele turistice montane din muntii Ciucas sunt marcate. Valea Teleajenului a reprezentat intotdeauna o zona strategica economic si demografic, in prezent devenind un puternic punct de atractie pentru turistii amatori de agroturism. Pe Valea Teleajenului a fost initiat proiectul ,,Reabilitarea economica si ecologica a bazinului raului Teleajen", finantat tot din fonduri PHARE, de cca. 5 mil. EURuro si bugetele consiliilor locale beneficiare in parteneriat cu consiliul judetean, care are ca obiectiv dezvoltarea turismului in zona raului Teleajen si prin ecologizarea bazinului raului Teleajen.

Cheia este una din statiunile montane aflate intr-o promitatoare dezvoltare, avand in prezent in pregatire un proiect complex de amenajare a unei partii dotata cu instalatie de transport pe cablu, care sa puna in valoare infrastructura de cazare existenta, dezvoltata cu precadere in ultimii ani, ca urmare a factorilor naturali deosebit de prielnici si a unui peisaj foarte pitoresc.

Structurile de agrement si sporturi de vara sunt dezvoltate, in principal, in structurile turistice de pe valea Prahovei, si, in mai mica masura, in zonele turistice Slanic si valea Doftanei.

Statiunea Sinaia cuprinde cea mai diversificata baza de agrement si sporturi de vara: popicarie mecanica, jocuri mecanice, mese de biliard, piscine, video-discoteci, discoteci, care de obicei functioneaza pe langa hoteluri. Totodata sunt disponibile terenuri si sali de sport.

Statiunile Busteni si Azuga detin, de asemenea, terenuri de fotbal, volei, baschet, tenis, precum si o sala de sport si 2 sali de forta (in Busteni).

Toate cele trei statiuni constituie puncte de plecare pentru numeroase trasee montane marcate si trasee de alpinism cu grade diferite de dificultate, inclusiv trasee velo tout-terrain (Sinaia).

Excursiile si drumetiile montane organizate cu ghizi calificati sunt posibile prin Centrele de Informare si Promovare Turistica din statiunile Sinaia si Busteni.

Tot pe Valea Prahovei, localitatile Comarnic si Cornu detin terenuri de sport si au conditii pentru cicloturism, mountain-bike si schi randonnee (centru de inchiriere echipamente).

In zona turistica Valea Doftanei exista trasee turistice marcate de dificultate mica si sunt posibilitati de organizare a unor partide de vanatoare, precum si de practicare a calariei. Zona in curs de dezvoltare cu deosebite elemente turistice naturale nealterate este un loc de refugiu in timpul liber pentru populatia din centrele aglomerate. Prin programul PHARE 2001 a fost promovat proiectul privind ,,Dezvoltarea potentialului turistic in zona montana Valea Doftanei". Se are in vedere si modernizarea legaturii rutiere cu Brasovul.

Valea Cricovului este o zona in care, prin eforturile coroborate ale consiliului judetean si ale consiliilor locale din zona vor fi imbunatatite considerabil dotarile tehnico-edilitare, sporind astfel atractivitatea zonei si deschiderea spre practicarea agroturismului si a turismului ecologic. Aceasta zona beneficiaza de produse turistice recente, cum ar fi: ,,Drumul vinului".

Distributia dezechilibrata a structurilor de agrement si sport la nivel judetean, cu concentrarea acestora aproape exclusiv pe valea Prahovei, reflecta exploatarea intensiva a potentialului turistic din aceasta zona si slaba valorificare a acestuia in restul teritoriului.

Structurile de tratament balnear

Statiunile Sinaia si Slanic concentreaza intreaga baza de tratament din judetul Prahova.

Sinaia - dispune de mai multe izvoare minerale, bioclimat sedativ, aer puternic ozonat si detine o baza de tratament pentru nevroze, boli endocrine si metabolice.

Slanic - are ca factori de cura lacurile sarate, namolul terapeutic si salina terapeutica si este dotat cu un complex balnear unde se trateaza afectiuni respiratorii.

Telega - cu lacuri sarate amenajate in prezent pentru baile de agrement, izvoare cu ape minerale si namol terapeutic, constituie o resursa valoroasa insuficient valorificata.

Baicoi -Tintea cu ape minerale de tip clorurat, sulfatat, calcic si sodic nu detine o baza de tratament corespunzatoare.

Una dintre preocuparile actuale in domeniul turismului este dezvoltarea pachetelor de servicii turistice, pentru care se doreste utilizarea experientei de parteneriat public-privat care a avut deja succes in dezvoltarea si reabilitarea infrastructurii. In mod special, parteneriatul public-privat in sfera turismului poate avea efecte pozitive rapide, prin promovarea pe care o poate asigura pe plan extern institutia parteneriatului cu firmele straine. Se poate investi in unitati de cazare si restaurante, unitati de agrement, in realizarea de dotari pentru sport (partii, patinoare, etc.), in transport de agrement, etc.

,,Drumul vinului"- reediteaza un segment dintr-un vechi drum al vinului folosit de romani, care strabatea Europa. Acesta strabate podgoriile renumite ale judetului si include popasuri