Fabricarea brichetelor din masa plastica, mai ales daca ea nu se usuca, este mai simpla si ieftena decat prin metoda semiuscata.
Pentru formarea brichetelor se poate de folosit prese-valturi. Se obtin brichete cu rezistenta 15 - 18 kg/cm2.
La presarea semiuscata a brichetelor importanta mare are compactarea argilei macinate pentru excluderea din ea aerului si ca urmare majorarea rezistentei mecanice a brichetului. Influenta negativa a aerului in argila se manifesta in procesul de ardere, deoarece aerul impiedica conglomerarea particulelor, si majoreaza porozitatea, reducand rezistenta. Din cauza aceasta la folosirea metodei semiuscate se folosesc colerganguri, care contribuie la compactarea masei.
Calitatea masei se imbunatateste prin prelucrarea ei cu abur.
- Arderea
Argila se arde in cuptoare rotative. La arderea este necesar de adus argila aproape de starea de cocsificare, dar sa nu fie prea arsa, deoarece in caz contrar samota pierde proprietatea de absorbtia apei. Argilele care nu poseda proprietatea de a se cocsifica trebu sa fie arse pana la temperatura, la care contractia in procesul de ardere nu este mai mare de 0,5 %. In dependenta de calitatea argilei temperatura de ardere se afla in limitele 1250 - 1400 ?C. Cu cit mai putin este arsa argila, cu atat mai mare este contractia articolelor din samota. Dupa ardere samota este necesara de sortat, bucatile nearse trebuie sa fie eliminate.
Alegerea cuptorului depinde de volumul producerii, tipul combustibilului s.a. Cuptoare rotative se recomanda de utilizat la produceri mari.
Samota calitativa trebuie sa posede o anumita refractaritate si componenta chimica, absorbtia de apa constanta: 6 - 7 % arse la un grad mai inalt si 24 - 26 % la un grad mai mic. In samota nu trebuie sa fie prezente impuritati care afecteaza refractaritatea si omogenitatea structurii.
Samota este necesara de pastrat in incaperi uscate inchise sau in buncare si de transportat in vase inchis ermetic.
- Macinarea
Pentru obtinerea structurii omogene a articolelor este necesar de macinat samota pana la un grad anumit. Variind componenta granulometrica a componentelor masei, se poate de modificat proprietatile articolelor ceramice - densitate, rezistenta mecanica, rezistenta termica si alte.
Cantitatea necesara si marimea particulelor se alege asa, ca spatiul dintre particule mari sa se umple cu particule fine. La umplerea volumului cu granulele samotei cu dimensiuni egale, densitatea aranjarii lor creste neesential.
Pentru pregatirea maselor de samota de obicei se folosesc doua - trei fractii: fractia mascata cu dimensiunea medie a particulelor 2 - 4 mm, mijlocie - 0,5 - 2 mm si fina - 0,5 - 0,15 mm. Raportul dintre fractii se stabileste experimental. Densitatea maximala de aranjare a doua - trei fractii se obtine prin raportul urmator: fractia mascata 43%, fractia mijlocie 23%,fractia fina 34%.
Forma granulelor samotei de asemenea are importanta mare. De exemplu, granulele ce au forma lungita cu muchii ascutite au aderenta cu argila mai buna decat cele rotungite. Cerintele tehnologice indicate de catre componenta granulometrica a samotei se iau in vedere la alegerea utilajului tehnologic pentru macinarea.
Macinarea samotei se poate de efectuat fara sau cu apa. Cel mai raspandit utilaj pentru macinarea samotei este moara cu bile cu lucru continuu.
La macinarea umeda( in moare cu bile periodice) se obtine un grad de finete destul de inalt si mestecarea buna a componentelor masei, dar productivitatea este mai joasa. Macinarea umeda se foloseste foarte rar.
Materiale analogice cu samota sunt caolinul ars si argila dehidratata.
Caolinul ars se pregateste analogic samotei cu adaugarea unei cantitati de argila refractara.
Argila dehidratata se arde la temperaturi mai mari decat temperatura de dehidratare(700 - 800?C).
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
