Reprezinta modalitatea cea mai folosita de anestezie in medicina dentara. Presupune introducerea anestezicului in tesuturi cu ajutorul seringii.
Anestezia submucoasa: Se aplica in cazul abceselor superficializate, situate strict sub mucos. Acul patrunde strict submucos. Pe masura ce acul inainteaza si anestezicul patrunde se observa albirea mucoasei.
Incizia se efectueaza rapid, cat timp mucoasa ramane alba, deoarece durata anesteziei este mica. Pe de alta parte, nefiind anesteziat periostul, senzatia dureroasa apare in momentul exercitarii unei presiuni asupra acestuia.
Anestezia intradermica: Este utilizata in interventiile la nivel tegumentar pentru excizia unor formatiuni de mici dimensiuni sau plastii cu lambouri locale de mici dimensiuni.
Poate fi efectuata fie prin tehnica ,,in straturi”, fie prin tehnica ,,in baraj”.
Anestezia subcutanata ,,in straturi”: Se realizeaza patrunzand cu acul in profunzime la nivelul dermului infiltrandu-se strat cu strat in aria viitoarei plagi operatorii.
Anestezia subcutanata ,,in baraj”: Se realizeaza prin infiltratia anestezicului la distanta de leziune. Acul patrunde subcutanat in doua puncte diametral opuse.
Anestezia paraapicala supraperiostala (PAS, anestezia plexala):
Este anestezia cel mai frecvent utilizata la maxilar. Presupune injectarea anestezicului supraperiostal, intre mucoasa si periost si difuzarea lui prin canalele haversiene. Anestezicul va ajunge la plexul nervos peridentar care inconjoara 1/3 apicala a radacii.
Tehnica se poate aplica la maxilar pe toata intinderea sa, cu rezerve in ceea ce priveste molarul 1 unde structura osoasa impiedica difuzarea optima a solutiei anestezice.
La mandibula, numai zona frontala are o structura osoasa (corticala) ce permite difuzarea anestezicului prin aceasta tehnica.
Anestezia plexala este mai eficienta la copii si tineri.
Acest procedeu asigura anestezia a 1-2 dinti, a mucoasei vestibulare, periostului si osului in zona in care s-a infiltrat substanta anestezica.
In medicina dentara aceasta tehnica este folosita pentru:
- extractii dentare
- rezectii apicale
- inserarea implanturilor dentare
- interventii chirurgicale parodontale
- extirparea tumorilor gingivale si a chisturilor de mici dimensiuni
Punctia anestezica se efectueaza in vestibulul bucal , in mucoasa mobila, deasupra apexului dintelui, acul avand bizoul orientat spre planul osos si acul va fi paralel cu axul dintilor.
Dupa ce se injecteaza lent o prima cantitate de anestezic, acul este putin retras si apoi reintrodus distal si mezial de pozitia initiala, pentru a evita lezarea exagerata a tesuturilor.
Anestezia plexala a incisivilor centrali superiori necesita ca punctia anestezica sa se efectueze trecand cu acul din partea opusa prin baza frenului buzei superioare (anestezie transfrenulara).
Cantitatea de anestezic folosita in mod frecvent pentru anestezia plexala este de 1,5 - 1,7 ml.
Anestezia nervilor dentari supero-mijlocii:
Zone anesteziate: premolarii 1 si 2 superiori si radacina VM a molarului 1 inf, tesuturile moi vestibulare corespunzatoare.
Tehnica: Locul de intepatura este in fundul de sant vestibular superior, deasupra apexului premolarului 2.
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
