La 15 ani dupa caderea zidului Berlinului, multe tari din fostele tari comuniste din Europa Centrala au facut progrese remarcabile in tranzitia spre o economie de piata si democratie pluralista, insa chiar si in cazul tarilor care au inregistrat cele mai mari succese in procesul de tranzitie mai sunt necesare inca reforme structurale si politici macroecomomice solide. Pentru al patrulea an consecutiv economiile din aceasta regiune au depasit ritmul de crestere inregistrat de economia mondiala, pentru 2004 BERD estimand ca aceste tari vor inregistra o crestere economica de 6,1 la suta dupa 5,6 la suta in 2003. O crestere economica mai mare se asteapta in cazul Comunitatii Statelor Independente (CSI), aproximativ 7,4 la suta comparativ cu 5,0 la suta in cazul tarilor din Europa de Sud-Est(SEE) si 4,9 la suta pentru tarile din Europa Centrala si tarile Baltice. Cu toate acestea Willem Buiter, Economistul sef al BERD a atras atentia asupra vulnerabilitatilor macroeconomice cu care se confrunta aceste tari. In cazul tarilor din Europa Centrala si tarile Baltice o sursa persistenta de ingrijorare o constituie dezechilibrele fiscale, eliminarea subventiilor acordate industriilor neviabile si rata somajului. Acelasi lucru este valabil si in cazul tarilor din Europa de Sud-Est unde o combinatie intre un grad ridicat al somajului si un nivel ridicat al saraciei lasa o marja redusa de manevra.
In timp ce cresterea economica a avut un ritm constant in majoritatea regiunilor, progresele inregistrate in domeniul reformelor economice au fost mixte. In cazul celor trei tari candidate la aderarea la Uniunea Europeana (Bulgaria, Croatia si Romania) majoritatea progreselor au fost realizate in domeniul reformelor necesare pentru o economie de piata. Toate cele trei tari au realizat pasi importanti in reforma sectorului bancar si a infrastructurii, iar Bulgaria si Romania au demarat si privatizari importante. Dupa mai multi ani de progrese rapide in vederea aderarii la UE, multe din tarile din Europa Centrala si tarile Baltice inregistreaza o incetinire a ritmului reformelor. In schimb tarile din CSI, care continua sa ramana in urma, nu au realizat decat progrese modeste.
Apartenenta României
România poate fi încadrata în categoria democratiilor particulare consolidate, este una din cele mai caracteristice exemple ale acestei categorii. Thomas Carothers, care dintre cele aproape o suta de tari aflate în tranzitie califica drept democratii functionale mai putin de douazeci, remarcînd ca liderele acestui grup putin numeros se gasesc mai ales în Europa Centrala si în zona baltica. Carothers include printre altele România si Bulgaria, Mexicul si Brazilia în acest grup. “În afara tarilor est-europene si latino-americane ce pot fi incluse în grupul democratiilor particulare, unui alt grup de democratii fara îndoiala functionale însa nu de tip occidental ci asiatic i se pot subsuma Japonia, Taivanul, Coreea de Sud si, reprezentînd probabil în sine un subtip aparte, India. În cazul acestor tari, putem, de asemenea, vorbi despre primul, al doilea sau al treilea val al democratiei, adica despre tranzitia dinspre autoritarism spre democratie si despre problemele consolidarii democratiei, la fel ca în cazul democratiilor liberale de tip occidental fara a ne referi la acelasi lucru!”
prezentat la seminar
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
