Sfarsitul Razboiului Rece, cu efect direct in disolutia ordinii mondiale bipolare, a generat ample reconfigurari geopolitice, geoeconomice si chiar geoculturale, resimtite cu deosebita intensitate in cele doua regiuni care ne preocupa. O data cu disparitia rigiditatii induse de abordarea in termeni de ,,bloc politico-militar" a ambientului de securitate, s-au conturat, in mod vizibil, riscurile si amenintarile asimetrice la adresa stabilitatii globale si regionale: accentuarea clivajului Nord-Sud/Est-Vest, cu efect direct in deplasarea masiva de populatie; erodarea institutiilor statului in fata proceselor economice subterane; interconectarea economiilor nationale si accentuarea vulnerabilitatii lor fata de fluctuatiile unei piete globale; manifestarea plenara de noi forme de criminalitate cu tendinte transfrontaliere conexate in mod organic cu terorismul si proliferarea armelor de distrugere in masa.
Adiacent acestor evolutii, Sud-Estul Europei si bazinul extins al Marii Negre se profileaza ca fiind focare latente de conflicte, in general intercomunitare, datorita incompatibilitatilor interne, ,,mostenirii" istorice contradictorii, vulnerabilitatii mecanismului institutional intern si regional.
Tensiunile, materializate in conflictele locale care au succedat prabusirii ,,Cortinei de Fier" in anii 1991-1992, au marcat profund configuratia Balcanilor de Vest si a fostului spatiu sovietic. Definite initial drept conflicte cu caracter intern, motivate istoric, etnic si/sau religios, frictiunile au capatat dimensiuni regionale, dificil de controlat prin mijloace militare clasice. Mai mult, razboaiele deschise, dincolo de amploarea pe care au cunoscut-o, au agravat situatia economica initial stabila a fostei Iugoslavii, aruncand tarile din zona, cu exceptia Sloveniei si a Croatiei, pe ultimele locuri in Europa la principalii indicatori economici. In pofida faptului ca s-au inregistrat o serie de succese in solutionarea crizelor din Albania, Bosnia si Hertegovina sau Kosovo, este ingrijorator faptul ca doar interventia militara, de ultima instanta, a pus capat confruntarilor armate. Daca, pana in prezent, declansarea unui conflict in Macedonia a fost prevenita cu succes, conditiile favorizante persista, evolutiile recente reflectand o revenire la vechiul blocaj institutional in privinta cautarii unei solutii durabile pentru disputele cu potential destabilizator, pe axa populatiilor albaneze cu ramificatii spre Kosovo. Conflictele deschise, solutionate de cele mai multe ori prin interventie armata, au efecte secundare, incongruente, care duc la implozia structurilor statale. Mecanismul institutional nu reactioneaza convingator in contextul intensificarii criminalitatii organizate, traficului de persoane si migratiei ilegale - favorizate de dificultatile economice si sociale -, traficului de droguri si de armament, ci dimpotriva, uneori, faciliteaza respectivele dezvoltari.
Fostul spatiu sovietic din zona Marii Negre continua sa fie macinat de conflicte locale, in majoritate interne, de la Transnistria la Abhazia, Osetia, Crimeea, Cecenia la Nagorno-Karabah. Spre deosebire de zona Balcanilor de Vest, aceste crize nu au capatat inca un caracter regional, insa, pe fondul ratiunilor etnice, religioase, economice si istorice, pot sa-si piarda dimensiunea latenta, generand evolutii necontrolabile si consecinte dificil de cuantificat. Aceasta combinatie este complicata de proximitatea geografica a Iranului, de orientarile fundamentaliste ale unor grupari islamice din zona, de migratia din regiunea Golfului si de fragilitatea institutionala specifica Orientului Mijlociu. Coerenta institutionala a statelor din arealul Marii Negre este marcata si de proliferarea traficurilor, a migratiei ilegale, a criminalitatii organizate, mai ales datorita dificultatilor de natura economica si prabusirii sistemelor de protectie sociala, pe acest fond suprapunandu-se tensiunile cu substrat etnico-religios care antreneaza o instabilitate endemica pe plan regional.
La acestea se adauga riscurile ecologice (carente in protectia mediului, potentialitatea unor dezastre ecologice), care pot afecta nu doar state dintr-o anumita zona, ci intreaga comunitate internationala, constituind o amenintare directa la adresa securitatii globale. De asemenea, se remarca intensificarea fenomenelor subsecvente ,,criminalitatii de mediu" (tranzitul sau depozitarea de deseuri, inclusiv radioactive, materiale reciclabile, furtul sau traficul ilegal de resurse naturale etc.), arie in care structurile infractionale organizate sunt foarte active.
In pofida disfunctionalitatilor inerente, regiunea Marii Negre extinse se deosebeste in mod esential de zona Golfului, prin aceea ca democratizarea si tranzitia la o economie de piata reprezinta obiective general acceptate, atat la nivelul clasei politice, cat si al opiniei publice.
Evolutiile din cursul anului 2004 contureaza tendinte pozitive, dar suntem inca departe de finalizarea procesului de democratizare. In general, statele din zona, prin guvernele recent alese sau prin programele politico-economice antamate, si-au asumat democratizarea si dezvoltarea durabila drept obiective prioritare pentru urmatorii 15 ani, insa cu rezultate inca inegale. De aceea, sub impactul noilor prioritati globale, NATO si SUA au mai multa nevoie ca oricand de cooperarea noilor aliati din vecinatatea Marii Negre si Europa de Sud-Est, pentru a prelua o parte din responsabilitatile regionale.
In acelasi timp, noilor membri ai UE si candidatilor le revine sarcina de a promova in cadrul Uniunii o strategie regionala clara, structurata pe doua paliere: Sud-Estul Europei, cu obiectivul integrarii treptate, odata cu aderarea la UE si / sau la NATO a statelor din spatiul fostei Iugoslavii - care sa valorifice actualele politici euro-atlantice si comunitare; zona Marii Negre, abordata in contextul Noii Politici de Vecinatate, in acord cu propunerile Comisiei Europene din 2004, precum si in consonanta cu viziunea NATO asupra securitatii si cooperarii in regiunea Caucazului, definita in contextul summit-ului de la Istanbul (iunie 2004).
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
