Politică

Incepand cu secolul 17 se face trecerea de la conceptia aristotelica a societatii organice si rationale, in care individul se subordoneaza cetatii, la o conceptie in care accentul se pune pe individ si raporturile lui cu societatea. Astfel, societatea nu mai este conceputa ca un mediu legiuitor, ci consecinta unui acord intre indivizi, ceea ce ridica problema limitarii si legitimitatii puterii statului asupra individului.

Alaturi de teoriile contractualiste (J. Locke, J. J. Rousseau), secolul 18/19 promoveaza doua teorii social-politice care vizeaza binele individual si/sau binele general.

Liberalismul (J. St. Mill) are ca valori centrale afirmarea drepturilor si libertatilor individuale, iar socialismul (K. Marx) vizeaza egalitatea conditiilor, posesia comuna a mijloacelor de productie si distributia dupa nevoi (drepturi pozitive). Conform lui John Stuart Mill, numai liberalismul reprezinta o solutie a conflictului dintre libertate si autoritate, aceasta teorie politica urmarind circumscrierea stricta a limitelor puterii statului in viata individului, iar sistemul de guvernare care permite exercitarea deplina a libertatii individuale este democratia. Astfel, statul devine garantul justitiei si securitatii sociale, promovand pluralismul politic, egalitatea drepturilor si drepturile negative.

Pentru socialism si comunism egalitatea juridica si formala este incompleta atata timp cat nu este asigurata prin egalitate materiala. Mai importanta decat libertatea este desfiintarea proprietatii private care ar asigura dreptatea sociala.

Considerand capitalismul o sursa de alienare a individului, Karl Marx (1818/1883) pune bazele unei utopii care se refera la nasterea cu necesitate a comunismului, in care dreptatea sociala se va realiza tinand cont de nevoile oamenilor, astfel incat se va ajunge la o egalitate economica si politica.

Pentru Marx, sursa inegalitatii politico-economice o constituie forta de munca vanduta ca marfa si este exprimata de teoria plusvalorii, conform careia cantitatea diferita a muncii prestate genereaza cantitati diferite de bunuri, ceea ce face ca dreptul formal sa fie inegal pentru ca nu tine cont de principiul calitativ al intensitatii muncii depuse si al nevoilor oamenilor. Impunerea cu necesitate a comunismului duce la disparitia contradictiilor din capitalism (diviziunea muncii, opozitiz dintre munca intelectuala si cea fizica si munca drept mijloc de existenta) si la aparitia unui nou drep, bazat pe principiul de la fiecare dupa capacitati, fiecaruia dupa nevoi. Aceasta conceptie sociala are ca efecte etatismul si incalcarea drepturilor naturale ale individului, deoarece permite statului sa aplice mijloace de constrangere in vederea unui presupus Bine general.

Teoriile sociale se afla in stransa legatura cu problema libertatii. Daca ordinea sociala este constituita in vederea realizarii unor scopuri generale si abstracte, libertatea de actiune a individului se restrange. Friederich von Hayek ...