Ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor europeni

“Rezultatele vastei consultari care a precedat Cartea Alba sunt clare : in ciuda situatiilor extrem de diverse , tinerii impartasesc in masura egala valori si ambitii , dar se confrunta totodata si cu aceleasi dificultati. Acesti tineri constituie un grup in plina transformare caracterizat prin : acces intarziat la un loc de munca si intemeierea tardiva a unei familii , naveta intre locul de munca si studii , dar mai cu seama trasee individuale cu mult mai diferite decat in trecut . Scoala sau universitatea , locul de munca si mediul social nu mai joaca acelasi rol integrator ca altadata.Statutul personal de autonomie se dobandeste din ce in ce mai tarziu in viata.” 1

Adoptat în martie 2005, Pactul European pentru Tineret are ca obiectiv îmbunãtãtirea educatiei, formãrii, mobilitãtii si integrãrii profesionale a tinerilor europeni. De asemenea, urmãreste reconcilierea vietii profesionale cu viata de familie, precum si includerea socialã a tinerilor.

În mesajul cheie pentru Consiliul European din primãvarã, Consiliul UE aratã cã, desi s-au fãcut progrese în domeniul politicii pentru tineret, este nevoie de aprofundarea punerii în aplicare a Pactului European pentru Tineret. Tinerii constituie o resursã valoroasã atât pentru prezentul, cât si pentru viitorul Uniunii Europene si al societãtii europene în general. Potentialul lor de creativitate, inovare si antreprenoriat este necesar pentru a atinge obiectivele de crestere si ocupare a fortei de muncã de la Lisabona. Acesta este motivul pentru care integrarea dimensiunii legate de tineret în aplicarea la nivel national a Strategiei de la Lisabona la toate nivelurile este crucialã. O abordare amplã, intersectorialã si integratã este esentialã pentru aplicarea cu succes a Pactului European pentru Tineret. În acest sens, mesajul include o listã de prioritãti pe care Statele Membre vor trebui sã le urmãreascã în anul 2008. Acestea se referã la:

-acordarea unei atentii deosebite tinerilor aflati în perioada de tranzitie între educatia scolarã, formarea profesionalã si încadrarea în muncã;

-asigurarea de mãsuri de înaltã calitate destinate unei mai bune integrãri sociale si profesionale a tinerilor prin folosirea strategiilor locale si regionale în aplicarea Pactului;

1.Cartea alba a comisiei europene , pagina 4

-asigurarea de sanse egale pentru integrarea socialã si profesionalã a tinerilor, prin mãsuri adaptate fiecãrui individ;

-gestionarea Strategiei de la Lisabona cu accent pe dimensiunea „tineret”, în scopul favorizãrii integrãrii sociale si profesionale a tinerilor.

O mai bunã implementare a Pactului European de Tineret presupune consolidarea cadrului de cooperare european existent, dezvoltarea politicii de tineret în toate domeniile care sunt relevante pentru tineri, sustinerea implicãrii tinerilor în dezvoltarea unui dialog intercultural relevant, precum si un dialog structurat pe baza viitorului politicii de tineret la nivel european.

Nu există suficiente locuri de muncă pentru tineri şi, totuşi, nu există suficiente persoane care să ocupe locurile de muncă existente! Uniunea Europeană cere să se pună capăt acestui paradox, insistând că fiecare trebuie să aibă un rol în societate.

Statisticile sunt sumbre. Cel puţin unul din zece tineri cu vârste între 25 şi 29 de ani este şomer: 10% în Danemarca, Irlanda şi Ţările de Jos şi peste 25% în Finlanda, Polonia şi Slovacia. Un tânăr european din şase abandonează timpuriu studiile. Persoanele necalificate îşi găsesc cu greu un loc de muncă, iar structurile de carieră sunt precare. În total, în 2006, tinerii între 15 şi 29 de ani reprezentau aproximativ 40% din şomerii Uniunii Europene.

A fost publicată o comunicare prin care Uniunea recomandă creşterea investiţiilor în tineri ca o soluţie cheie pentru remedierea acestei situaţii. Familiile, profesorii şi angajatorii deopotrivă trebuie să se implice. Ţările membre sunt încurajate să-şi sporească eforturile pentru a reducere gradul de abandon şcolar, îmbunătăţi perspectivele profesionale pentru tinerii care părăsesc şcoala şi consolida relaţia dintre mediul de afaceri şi învăţământ.

În ciuda anumitor îmbunătăţiri a situaţiei ocupării forţei de muncă în Europa, la o examinare a Programelor Naţionale de Reforma (PNR) din perspectiva tinerilor, reiese că, în medie, tinerii tind să beneficieze mai puţin de aceste îmbunătăţiri decât adulţii. Tinerii, în special cei care renunţă de timpuriu la şcoală şi cei defavorizaţi, continuă să se confrunte cu multe provocări în diferitele stadii de tranziţie între educaţie, instruire şi piaţa muncii.

Şomajul în rândul tinerilor rezultă adesea dintr-o nepotrivire între rezultatele sistemelor de educaţie şi instruire şi cerinţele pieţei muncii. Nu se iau suficient în calcul acei tineri care, tot mai mult, sunt nevoiţi să urmeze o traiectorie neliniară la intrarea pe piaţa muncii şi care ajung, în multe cazuri, să se angajeze în condiţii precare.