Dupa 1960 a crescut spectaculos numarul grupurilor etnoculturale care s-au mobilizat pentru obtinerea recunoasterii oficiale a specificului lor si a drepturilor menite sa asigure pastrarea identitatii si a culturii proprii. Aceste revendicari si voita politica opusa lor sunt socotite de cei mai mulji analisti sursa celor mai grave conflicte interne si interstatale de dupa terminarea celui de al doilea razboi mondial - considera Ted Robert Gurr sj Barbara Harff intr-o lucrare publicata in 1994, care isi propune inventarierea i modelarea teoretica a conflicted etnopolitice din intreaga lume1.
O cercetare complexa - proiectul Minorities at Risk - initiata de Gurr in 1986, care incepand cu anul 1988 se destasoara in cadrul Universitatii din Maryland, SUA, fiind actualizata periodic, a identificat 233 de grupuri etnoculturale raspandite in lume, semnificative ca dimensiune si supuse discriminarii, care puteau fi considerate mobilizate din aceste cauze Din cazurile supuse analizei, 74 se gaseau in Africa, 43 in Asia, 32 in jMle fostului Bloc Sovietic, 31 in Orientul Apropiat, 29 in America de Sud, iar 24 in tarile occidentale cu democratic dezvoltata. Populatia totala a grupu rilor inventariate insumeaza peste 900 de milioane de suflete, reprezentand nu mai putin de o sesime din locuitorii globului la acea vreme. Dupa destramarea Uniunii Sovietice, in aproximativ 10 cazuri conflictele evidentiate s-au rezolvat formal, in schimb in republicile membre devenite independente au aparut cel putin 30 de conflicte noi.
In aproape 80% din cazurile analizate, autorii studiului au constatat ca grupul etnocultural contestatar traieste in condtii de discriminare, avand radacini istorice sau de origine mai recenta (in restul de 20%, motivul declansarii conflictelor fiind de alta natura - teritorii disputate, lupta pentru suprematie, tentative de a dobandi controlul exclusiv asupra resurselor etc.): in 147 din cazuri s-a putut evidentia prezenta discriminarii economice, iar in 168 de cazuri discriminarea s-a dovedit a fi de natura politica. Lipsa egalitatii sanselor economice sau reprezentarea politica disproportionata se concretizeaza in multe cazuri in incalcarea flagranta a drepturilor universale ale omului.
Din cazurile examinate, peste 200 de grupuri dispun de o organizatie politic activa - creata candva intre 1945 si 1989 -, cautand sa reprezinte interesele comunitatii fata de guvernul care oprima sau grupul majoritar dominant. Lupta pentru validarea intereselor a inceput in majoritatea covarsitoare a cazurilor cu manifestari politice pasmce, unele transformandu-se treptat in revolte si actiuni teroriste, ulterior escaladandu-se in cel putin 80 de cazuri in lupte de gherila sau razboi civil. Cele mai grave 49 de cazuri au degenerat in conflicte comunitare prelungite (protracted communal conflict), dintre care 16 s-au inregistrat in Asia, 12 in Africa, 11 in Orientul Mijlociu, 8 in democratii occidentale si cate unul in America de Sud si Tarile fostului Bloc Sovietic.
Conflictele comunitare prelungite cauzate de revendicarile grupurilor etnoculturale au produs suferinte si pagube imense, ducand la pierderea mai multor vieti omenesti decat orice alt conflict iscat dupa cel de-al doilea razboi mondial. Moartea a cel putin 4 milioane de oameni este legata demonstrabil de aceste conflicte sau de urmarile lor, numai in decursul unui singur an, in 1993, existand doua sute de mii de victime. In acelasi an, 69% din cei 42 de milioane de refugiati inregistrati in lume au fost obligati sa-si paraseasca locul de origine din cauza conflictelor si a represaliilor datorate revendicarilor de ordin etnopolitic. Din cauza persecutiei pe baza etnica, 9 milioane de oameni au fost nevoiti sa caute refugiu intr-o alta tara, avand nevoie de ajutorul tarii de refugiu sau de cel al organizaitiilor internationale, iar 17 milioane de persoane erau luate in evident ca refugiati in propria lor tara
1)Salat Levente - Multiculturalismul liberal , Editura : Polirom Iasi 2001 pag 17 - 22
2)www.wikipedia.org
3)www.realitatea.net
4)www.zf.ro
5)www.clubafaceri.ro
6) Cargile, Castelan, Aaron, Discriminating Attitudes Toward Speech, in Intercultural Communication. A Reader, Thomson Wadsworth, 2003
7) Roventa- Frumusani, Daniela, Semiotica, societate, cultura, Iasi, Institutul European, 1999
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
