Imaginea securității în literatura română în comunism și postcomunism

Previzualizare referat:

Extras din referat:

Ma voi referi aici doar la aspectul literaturizat al imaginii Securitatii, punctand cativa autori de marca sau macar onorabili care au avut in vedere o asemenea reflectare. Nu ma voi ocupa de victime si nici preponderent de figura dictatorului comunist, ci de aparatul de represiune care a instaurat teroarea si care a instrumentat-o ca atare. Textele panoramate sunt fie scrieri realiste, fie antiutopii si parabole.

Membrii aparatului de represiune din Romania comunista, asa cum apar in aceste scrieri, pot fi clasificati dupa cum urmeaza: anchetatorul fals serafic, tortionarul propriu-zis (cu doua nuante - tortionarul robot, care tortureaza in virtutea obisnuintei sau chiar blazat-mecanic, si acela fanatic, sadic), si bufonul balcanizat (acesta nu tortureaza, eventual palmuieste; dar, in general, este un grobian lingvistic). Eminentele cenusii ale represiunii comuniste apar si ele reflectate in literatura romana, fie prin figurile unor comisari sau comisarese "de fier", fie prin diversi lideri comunisti care au calauzit represiunea. in literatura de dinainte de 1989, publicata in Romania, figura preponderenta este aceea a anchetatorului fals serafic si a bufonului balcanizat; aceea a tortionarului este minoritar ilustrata. Romanul obsedantului deceniu, de pilda, exceleaza in a acorda importanta anchetatorului fals serafic, cand, in realitate, figura marcanta a securistului roman, pentru acea perioada, a fost cea a "boxerului", cum apare acesta numit adesea, intrucat anchetatorul fals serafic a fost dublat intotdeauna de un tortionar moderat, eventual. Inadecvarea tine si de faptul ca reprezentantii Securitatii in prima etapa a comunismului nu au fost niste intelectuali causeuri (acestia apar de-abia in anii asa-zisului "dezghet", adica dupa 1964) ci niste duri notorii. De remarcat, insa, ca in literatura de dinainte de 1989 este, in schimb, veridic redat felul in care functiona sistemul de delatiune: romanele obsedantului deceniu abunda in dari de seama asupra unui adevarat asediu asupra societatii romanesti, din partea turnatorilor. in antiutopii, parabole si alegorii, securistii si Securitatea sunt infatisati ca reprezentind o societate oculta, construita dupa modelul caracatitei mafiotice, dar care este investita cu valente "misionare" sau monahal-disciplinare. in literatura de dupa 1989, membrii aparatului de represiune apar in toate cele trei ipostaze prezentate, concentrat, mai sus (anchetator fals serafic, tortionar, bufon balcanizat), egali ca portrete fiind, insa, atat anchetatorul fals serafic (causeur destul de rafinat), cat si tortionarul brutal (figura acestuia ii obsedeaza pe autorii cei mai tineri ale caror texte le analizez in acest eseu, amandoi nascuti in perioada de asa-zisa liberalizare a Romaniei comuniste).

in comunism

Imaginea Securitatii apare punctata in romanul obsedantului deceniu, acesta alternand intre o relativa disidenta fata de regimul comunist si o indeniabila impostura. Este vorba despre niste scrieri apartinand unor autori care au facut anumite compromisuri, pentru a nu irita regimul care le-a permis publicarea. Fata de marturiile de un realism atroce care au aparut dupa 1989, romanul obsedantului deceniu reflecta lumea Gulagului printr-o oglinda aburita. Fara sa ajunga intr-un registru alegoric, el adopta o scriitura uneori veridica, alteori esopica, inclusiv in ceea ce priveste imaginea Securitatii.

Arestat si anchetat pentru un "manuscris dusmanos", un jurnal politico-moral al vremurilor, Chiril Merisor, personajul lui Constantin toiu din Galeria cu vita salbatica (editia a doua, postfatata de autor, cuvantul editorului de Valeriu Rapeanu, Bucuresti, Editura Eminescu, 1979), este interogat de maiorul Roadevin, un securist mult prea rafinat pentru anul 1958, cand al doilea val al terorii (dupa revolutia din Ungaria) influenta tehnica de ancheta a Securitatii. Cu ani inaintea arestarii, Chiril fusese demascat zelos, dat fiind ca vremurile excelau in delatiuni, iar delatorii erau incurajati, intrucat, suna un slogan, delatorul care era credincios partidului nu era considerat turnator. Securistul Roadevin este un "filozof-politist", cum isi spune el insusi, o "contradictie in carne si oase": pe de o parte agent al represiunii, pe de alta polemist rafinat si pretentios, cu background filozofic. La inceputul carierei sale, Roadevin este aghiotantul unei femei-comisar, o Doamna de fier cu stil de aristocrata, marcata, totusi, de ferocitate ideologica. Mai tarziu, Roadevin intra in pielea anchetatorului fals serafic, supunandu-l pe Chiril Merisor unui interogatoriu de tip panza de paianjen, in care au loc dezbateri filologice, filozofice, comentarii de citate, interogatoriu care seamana mai degraba cu o prelegere faramitata de morala. Roadevin tine sa se deosebeasca de securistii amorfi, dar si de brute. "Suntem oameni inteligenti, nu putem sa ne pacalim unul pe altul", ii spune el lui Chiril Merisor, considerandu-se, ca si victima sa, a fi tot un intelectual care are indoieli. Dar indoielile sale sunt doar o momeala, iar bonomia si inteligenta sa sunt dublate de dogmatism, demagogie si fanatism ideologic. Roadevin stie ca, in subsoluri, colegii sai, brutele, executa altfel de interogatorii. El isi considera victima, pe Chiril, a fi un solitar interesant, si este fascinat de stranietatea si unicitatea "vanatului" sau.

Descarcă referat

Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Imaginea Securitatii in Literatura Romana in Comunism si Postcomunism.doc
Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Nota:
7.5/10 (2 voturi)
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
25 pagini
Imagini extrase:
25 imagini
Nr cuvinte:
10 524 cuvinte
Nr caractere:
61 536 caractere
Marime:
31.02KB (arhivat)
Publicat de:
NNT 1 P.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Referat
Domeniu:
Științe Politice
Predat:
la facultate
Materie:
Științe Politice
Profesorului:
Bogdan Constantin Mihailesu
Sus!