Teoria controlului în administrația publică

1. SEMNIFICATIA ACTIVITATII DE CONTROL IN ADMINIS-TRATIA PUBLICA

Lato sensu, notiunea de control evoca o activitate de verificare a conformitatii unei anumite activitati (pentru dreptul administrativ se are in vedere activitatea administratiei publice) cu anumite valori, de regula cele consacrate in normele de drept.

2. FUNDAMENTE CONSTITUTIONALE ALE CONTROLULUI EXERCITAT ASUPRA ADMINISTRATIEI PUBLICE

Romania este proclamata prin art. 1 alin. (3) ,,stat de drept", iar prin art. 16 alin.(1) si (2) se instituie principiul ,,egalitatii tuturor in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si discriminari", coroborat cu acela ca ,,nimeni nu este mai presus de lege".

Art. 1 alin. (5) face vorbire despre ,,respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor" ca reprezentand o indatorire fundamentala a oricarui cetatean, respectiv a fiecarui subiect, de drept public sau de drept privat.

Legea fundamentala, in afara acestor dispozitii care duc implicit la ideea de control, contine si numeroase prevederi care consacra in mod expres diferite forme de control exercitat asupra administratiei publice, pe care ne-am ingadui sa le grupam in mai multe categorii:

a)Forme de control necontencios exercitat asupra administratiei centrale

- activitatea Presedintelui este asezata, prin mai multe dispozitii constitutionale, sub controlul Parlamentului, exemplu art. 92 alin. (2) si (3) care reglementeaza masurile pe care le poate dispune Presedintele in cazul unei amenintari armate; art. 95 si art. 96 instituie cele doua forme de raspundere a Presedintelui, cea penala si cea politica, acestea implicand, de asemenea, organul reprezentativ suprem, alaturi de alte subiecte de drept public; art. 100 consacra un control indirect al Parlamentului asupra Presedintelui, care rezulta din contrasemnarea unora dintre decretele acestuia de catre Primul-Ministru, care, alaturi de Guvern, raspunde politic in fata Parlamentului pentru intreaga sa activitate, inclusiv pentru decretele Presedintelui pe care le-a contrasemnat.

Art. 111 aseaza intreaga administratie publica, impreuna cu Guvernul2, care este calificat si el implicit ca un organ al administratiei publice, sub un control parlamentar traditional, concretizat in obligatia de a prezenta documentele si informatiile cerute de cele doua Camere, prin intermediul presedintilor lor.

Art. 109 are o semnificatie speciala in ceea ce priveste controlul parlamentar al Guvernului, deoarece el instituie principiul raspunderii politice a Guvernului numai in fata Parlamentului.

Art. 112, 113 si 114 consacra forme concrete si directe de exercitare a controlului parlamentar, respectiv sistemul interpelarilor si al intrebarilor, motiunea de cenzura si o institutie noua in peisajul constitutional din Romania, si anume angajarea raspunderii Guvernului.

Art. 115 reglementeaza statutul ministerelor, ca organe de specialitate ale administratiei de stat care pot fi organizate numai in subordinea Guvernului.

Fiind subordonate Guvernului, rezulta in mod implicit ca ele vor fi controlate de acesta, una din dimensiunile raportului de subordonare ierarhica fiind dreptul de a controla activitatea, deci si actele organului subordonat.

Parlamentul poate efectua controlul asupra tuturor autoritatilor publice centrale,teritoriale si locale, indiferent de ierarhia lor administrativa si nici o autoritate administrativa nu poate ramane inafara acestui control, cu exceptia autoritatilor jurisdictionale.

b) Forme de control contencios exercitat asupra administratiei publice centrale

Art. 52 si art. 126 alin. (6) consacra dreptul de control al instantelor judecatoresti asupra actelor administrative emise de autoritatile publice, inclusiv de autoritatile administratiei publice, care sunt o specie de autoritati publice.

Controlul exercitat in baza art. 52 si art. 126 alin. (6) din Constitutie si a Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ are in vedere atat acte administrative emise de autoritati centrale, cat si acte emise de autoritati ale administratiei publice locale.

Art. 146 lit. ,,d" mentioneaza, printre atributiile Curtii Constitutionale, si pe aceea de a se pronunta asupra exceptiilor de neconstitutionalitate privind o categorie de acte ale Guvernului, si anume ordonantele.

c) Forme de control contencios exercitat asupra administratiei publice locale

Art. 123 alin. (5) consacra dreptul prefectului, ca reprezentant al Guvernului, de a ataca in contenciosul administrativ actele emise de Consiliul Local, Consiliul Judetean si primar, actul atacat fiind suspendat de drept.

Art. 126 alin. (6), coroborat cu art. 21, 52 si 53, creeaza cadrul constitutional de exercitare a dreptului fundamental al celui vatamat prin actele administrative ale autoritatilor publice, el vizand atat actele emise de autoritatile centrale, cat si cele emise de autoritatile administratiei publice locale, in categoria acestora incluzand si pe cele judetene.

1. Antonie Iorgovan "Tratat de drept administrativ '',vol 1,editia a IVa ,Editura All Beck, Bucuresti ,2005

2. Ion Deleanu "Institutiit si proceduri constitutionale",Editura All Beck,Bucuresti,2006

3.Rodica Narcisa Petrescu " Drept administrativ",Editura Accent, Cluj Napoca,2004

4.Constitutia Romaniei

5.Legea nr.215 din 23 aprilie 2001 privind administratia publica locala

6. www.google.com