Capitolul I. Statul unitar - definitie si caracteristici
Statul unitar sau simplu, este acel stat care se prezintă sub forma unei formatiuni statale unice. În cadrul statului unitar, puterea de stat suverană legislativă, executivă si judecătorească este exercitată si se realizează pe plan suprem printr-un organ legiuitor unic, un guvern unic, un organ suprem judecătoresc unic, fiind stabilită de asemenea si o cetătenie unică a statului. Desi statul este unitar, teritoriul său este organizat pe plan local într-un număr de unităti administrative constituite într-o anumită ierarhie.
Din punct de vedere istoric, statele unitare moderne au apărut odată cu formarea natiunii (Franta, Italia, România). Faptul că statele unitare, în special cele din Europa occidentală au aparut de la început ca state unitare nationale, a determinat pe unii autori să afirme că statul unitar se poate forma numai acolo unde există ca suport o unitate natională îndeajuns de unificată pentru ca învelisul ei juridic să fie unitar.
Unele state unitare s-au format însă înainte ca popoarele de pe teritoriul statelor respective să se fi constituit ca natiune. Asa de exemplu, statele mari din Europa Centrală si de est, ca Imperiul Austro-ungar si Imperiul Rus, s-au constituit din motive de apărare anterior formării natiunilor pe cuprinsul teritoriului lor.
Lupta pentru libertate si independentă natională a popoarelor asuprite de către natiunea dominantă a constituit factorul esential care a dus la dezbinarea statelor respective, în locul lor constituindu-se state unitare nationale. Un exemplu concludent ar fi faptul că prin dezmembrarea fostului Imperiu Austro-Ungar în timpul celui de-al doilea război mondial, au luat nastere două state nationale, Austria si Ungaria.
Cea mai mare parte a statelor contemporane sunt state unitare. Structura unitară a statului este concepută pe principiul centralizării, ea presupune un ansamblu unic de investitii si putere de control a autoritătilor centrale asupra autoritătii locale.
Prin urmare, statul unitar are o singură Constitutie si o legislatie uniformă, o singură organizare administrativ-teritorială, un singur Parlament, un singur sef al statului, un Guvern unic, un singur sistem de organizare judecătorească a căror componentă se extinde pe întregul teritoriu al statului. Executarea puterii din punct de vedere teoretic, presupune concentrarea acestuia ca un centru unic de decizie.
Capitolul II. Administratia centrală în Franta, Portugalia si Slovenia
O administratie profesionistă si eficientă este un instrument necesar nu doar pentru a dezvolta politici si a elabora legi, ci si pentru a le implementa si gestiona, cu rezultate cât mai bune, sistemele reglementate de aceste legi.
Franta este o republică prezidentială, indivizibilă, laică, democratică si socială. Structura administrativă a Frantei contemporane este rezultatul unei politici teritoriale în care centralizarea a fost elementul definitoriu.
Portugalia a fost multă vreme un sistem politic centralizat nu doar în privinta sistemului legislativ, ci si în ceea ce priveste întregul său sistem de administratie publică. Rezultatul a fost acela că autoritătile centrale au păstrat majoritatea puterilor pentru ele.
Slovenia, care până la 25 iunie 1991 a făcut parte din Republica Federală Socialistă a Iugoslaviei, este o republică democratică, bazată pe principiile statului de drept.
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
