Orice activitate de control presupune un program, care sub aspect organizatoric, trebuie sa se refere la reperele activitatii ce urmeaza a face obiectul controlului, sa prevada metodologia de control si modul de valorificare a constatarilor facute.
Tematica de control precizeaza scopul, principalele obiective ce se urmaresc in cadrul actiunii, criteriile de apreciere a gradului de realizare a obiectivelor verificate, operatiunile de control, metodele si modalitatile de control, modul de intocmire si remitere a actelor de control, precum si caile si mijioacele care pot fi utilizate pentru intarirea laturii de prevenire a fenomenelor negative.
In prima etapa, de pregatire a actiunii de control, controlorul are obligatia de a studia tematica de control, pentru insusirea corecta a dispozitiilor legale, ce reglementeaza activitatea organului de controlat si pe baza careia s-au stabilit obiectivele controlului. Totodata, in activitatea de documentare organul de control trebuie sa-si insuseasca datele informative ale actiunilor de control desfasurate anterior si sa stapaneasca criteriile de apreciere a gradului de realizare a obiectivelor controlate.
In etapa a doua a controlului, de verificare propriu-zisa, se urmareste conformitatea actiunii administrative cu sarcinile care revin organului controlat.
Metodele si tehnicile de control difera de la o forma de control la alta, iar alegerea lor prezinta o deosebita importanta in activitatea practica.
Cele mai eficiente modalitati de efectuare a controlului sunt: controlul operativ curent, controlul tematic si controlul de fond (integral).
Controlul operativ curent este specific controlului administrativ intern si reprezinta un instrument de lucru cu multiple valente. El se exercita de catre functionarii de decizie, in mod permanent, si urmareste cunoasterea de catre conducere, in orice moment, a modului in care isi indeplineste sarcinile fiecare functionar, a problemelor cu care se confrunta.
Controlul tematic se exercita periodic si urmareste modul de realizare a unor sarcini sau activitati determinate, in activitatea unor functionari. El poate privi activitatea unei singure autoritati sau a mai multor organe administrative, cand se urmareste cunoasterea modului in care se respecta dispozitiile legale, dintr-un anumit domeniu de activitate.
Controlul de fond (integral) cuprinde intreaga activitate desfasurata, de la data ultimei verificari, de catre autoritatea controlata si se exercita cu o anumita regularitate, potrivit programului de control, atat in cadrul formei de control administrativ intern, cat si in cazul controlului administrativ ierarhic. El ofera concluzii asupra intregii activitati juridice si nejuridice a organului controlat, sub aspectul celor doua laturi inseparabile, legalitatea si oportunitatea.
In functie de momentul desfasurarii controlului, acesta poate fi: prealabil, concomitent sau posterior.
Controlul prealabil este un control preventiv avand menirea de a impiedeca producerea unor ilegalitati, deoarece decizia administrativa nu poate fi luata fara avizul sau aprobarea organului prevazut de lege.
Controlul concomitent se refera la verificarea activitatii organului controlat, odata cu desfasurarea actiunii de control. Acest procedeu este utilizat de catre controlor cu ocazia efectuarii controlului operativ curent, tematic sau de fond si urmareste sa surprinda fenomenele negative in momentul producerii lor, pentru a se putea crea posibilitatea cunoasterii prompte a cauzelor acestora,
Controlul posterior este procedeul eel mai des utilizat in activitatea de control si intervine dupa ce actiunile administrative s-au materializat in acte si fapte juridice. Acest control stimuleaza initiativa si raspunderea organelor controlate in activitatea administrativa.
Controlul inopinat priveste descoperirea deficientelor in activitatea administrativa si, ca urmare, cel controlat nu este incunostiintat despre data inceperii controlului.
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
