Birocratia este un mod de organizare destinat administrarii pe scara larga a unor resurse prin intermediul unor persoane specializate, de regula plasate intr-o structura ierarhica si dispunand de atributii, responsabilitati si proceduri strict definite. Termenul de birocratie a fost introdus in Franta la inceputul secolului al XIX-lea.
In evul mediu tarziu, primii filosofi care s-au ocupat de sfera politicului determinau birocratia ca o varianta de oraganixare politica, opunand-o cu cea a teoriei reprezentativitatii.Astfel, birocratia reprezenta acel corp de experti care erau investiti si puteau conduce un stat, o natiune, in virtutea priceperii lor.
In limbajul comun si, uneori chiar in literatura de specialitate, termenii de administratie si administratie publica se confunda cu termenul de birocratie.
Este drept, in anumite privinte, termenii se suprapun, chiar daca luam in considerare doar faptul ca toti se refera la administratie in general, fie ea publica sau particulara. Pe de alta parte insa, in limbajul comun, de cele mai multe ori termenului de birocratie ii este atribuit un sens periorativ, desemnand un fenomen care se abate de la normalul vietii. Aceasta anormalitate a birocratiei se datoreaza unor trasaturi percepute de catre simtul comun ca fiind negative si contraproductive.
Intr-o definitie moderna birocratia reprezinta un corp de oficiali administrativi, ca si procedurile si sarcinile implicate intr-un anumit sistem de aministratie de stat sau formala.
2. Birocratia in opinia lui Max Weber
Max Weber este parintele sciologiei si a fost fondatorul administratiei moderne care s-a dezvoltat mai intai in Europa Occidentala. Dezvoltarea functionarilor de cariera si a structurii administratiei a fost posibila datorita existentei unei autoritati centrale suficient de puternica. Monarhii aveau nevoie de acesti functionari pentru a-si administra domeniul, iar prin intermediul autoritatii inlocuiesc astfel puterea nobililor locali. Astfel de evolutii au avut loc cu precadere in monarhiile absolutiste din Europa Occidentala, monarhii ce erau caracterizate de dezvoltare continua, de structuri militare si administrative centrale, dezvoltare care pana la urma a insemnat o acumulare de putere la nivel central. Aceasta acumulare de putere s-a produs in detrimentul vechilor centre de putere din Evul Mediu.
Max Weber este universal recunoscut ca realizand contributia cea mai originala la studiul fenomenului, fiind aproape singurul care n-a utilizat conceptul intr-un mod peiorativ.
Desi conceptul este inteles de obicei ca unul din tipurile ideale ale lui Weber, care priveste organizarea rationala si eficienta, comportand atribute specifice atat pentru pozitiile in aparatul administrativ, cat si pentru persoanele care le ocupa, este mai mult decat atat.Valoarea lui deplina nu poate fi inteleasa decat privind birocratia nu doar ca pe un rezultat al procesului mai larg de "rationalizare" dar, si in termenii lucrarilor lui Max Weber asupra "democratiei si dominatiei". Dominatia, sau exercitiul legitim si institutionalizat al puterii, cere un anumit tip de administratie, si prin urmare un rol pentru functionarul interpus intre lider si electorat in cadrul unui sistem democratic. Birocratia se dezvolta atunci cand legitimitatea este de tip rational-legal, accentuand pe exercitarea impersonala a puterii, potrivit regulilor rationale.
Max Weber considera ca: birocratia reprezinta tipul ideal de organizare institutionala spre care tinde societatea moderna, datorita calitatilor sale, care pot fi sintetizate astfel :
a) birocratia este caracterizata de competenta, ierarhie si o diviziune a muncii pe
birouri;
b) organizarea birocratica faciliteaza progresul sistemelor economice si contravine stilurilor primitive de munca, contribuind la dezvoltarea stiintei administratiei;
c) birocratia reprezinta modul cel mai eficient de organizare al colectivitatii, in
vederea atingerii anumitor scopuri. Eficienta birocratiei este rezultatul modului de cooperare dintre om si masina.
Fara indoiala ca scrierile lui Max Weber asupra naturii birocratiei nu numai ca au constituit un fructuos izvor pentru ceea ce avea sa se numeasca "teoria organizatiilor", ce a contribuit la studiul conditiilor pentru exercitiul democratic al puterii intr-o lume tot mai complexa. Studiile sale despre birocratie au ramas neintrecute printre cele consacrate dezvoltarii si functionarii masinariilor administrative.
3. Birocratia in opinia altor teoreticieni
1.Suportul de curs capitolul I
2.Corneliu Manda, "Stiinta administratiei", Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2004
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
