Monografie - Primăria Comunei Nicolae Bălcescu

CAP.I.Oraganizarea şi funcţionarea Primăriei Comunei Nicolae Bălcescu

Scurt istoric

Cea mai veche aşezare rurală din cadrul comunei este satul Valea Seacă, numele satului arată tipografia locului, o aşezare între două înălţimi şi un pârâu care uneori seacă.

Prima informare documentară despre sat se găseşte în Efemeridele Cibinului care menţionează că husiţii din Ungaria şi Boemia, alungaţi de regele Sigismund şi inchizitorul general, franciscanul Jacob de Marchia, au fugit, în anul 1420, peste munţi în Moldova şi s-au aşezat: saşii la Cotnari, iar ungurii la Faraoani, Valea Seacă, Bacău şi prin apropiere. Informaţia pare să fie adevărată pentru că data coincide cu declanşarea prozelitismului husit în Moldova şi aici a existat populaţie de religie catolică.

Este atestat documentar în anul 1420, în timpul domniei lui Alexandru cel Bun. Catolicii din Valea Seacă numeau satul lor Bogdanfalava. Denumirea satului se pare că ar proveni de la un proprietar pe nume Bogdan.

Satul, probabil, înainte de Ştefan cel Mare, ori în timpul lui, prin cumpărare sau schimb ajunge să fie „dreptu domnescu ascultându de ocolul Bacăului".1

Ca şi celelalte sate din Ocolul Bacăului şi satul Valea Seacă este scos şi vândut, în ultimul sfert al secolului al XlV-lea de Petru Şchiopul, în prima sau în a doua domnie (1574-1579 ;1582-1591) lui Paos vornicul pentru „caii buni" sau „aspri". De la acesta satul trece prin moştenire la feciorii săi Ionaşco, Pătraşco şi Gavrilaş. Aceştia împovăraţi de greutăţi şi nevoi, sărăcesc şi vând satul lui Dumitraşcu Ştefan, mare logofăt (1623-1630) şi soţiei sale Zinica, fat lui Mogâldea vornicul, cu 400 de taleri, facându-se şi acte domneşti.

Din această localitate, Gheorghe Ştefan, mare logofăt a lui Vasile Lupu, s-a proclamat domn al Moldovei la data de 3 aprilie 1653.

După prematura moarte a lui Alexandrel, după dispariţia ilustrului său tată, Ştefan cel Mare, după incendierea în 1538 a curţii domneşti, Ocolul domnesc a continuat să existe. La acesta au fost adăugate mai mute sate printre care şi Valea Seacă şi o dumbravă, care mai târziu devine satul Albeni. Includerea acestor sate cu hotarele lor a avut în vedere bogăţiile şi poziţiile lor strategice.

Alexandru Lăpuşneanul, probabil la a doua domnie (1564-1568), a vândut o dumbravă „care acel, loc a fost domesc, ascultător de ocolul Bacăului, unor săteni din Albeni „care au dat domniei sale 2 cai în Bacău".3

Se pare că, din satul Valea Seacă s-au recrutat curierii necesari ştafetelor domeşti şi ţinutuale. In virtutea acestei vechi obligaţii şi la 1774 satul dădea „ 80 de poştaşi la Bacău", care asigurau transmiterea poruncilor, a veştilor, a corespondenţei şi însoţirea călătorilor. La 13 decembrie 1872 a fost inaugurată staţia C.F.R. Valea Seacă.

În operaţiunile militare din cadrul Războiului de Independenţă, s-au remarcat şi doi eroi din Valea Seacă : soldaţii Cată Andrieş şi Farcaş Mihai din Regimentul 13 Călăraşi, căzuţi eroic în luptele de la Griviţa (30 august 1877).

Satul Galbeni a fost atestat documentar la data de 17 februarie 1698 cu ocazia unei vânzări-cumpărări de moşie, dar era mai vechi.

Galbeni ca toponim, se pare că provine de la numele unui fost pădurar pe nume Galben.

În luptele din Primul Război Mondial s-au evidenţiat pri fapte de vitejie 16 eroi dintre care : Ghiurca Giurgi, Dogaru Petre, Sărăţeanu Ianoş, Vacaru Ştefan, Duma Martin, iar în cel de¬al doilea Război Mondial : Sabău Ianoş, Pista Mihai, Ştefan Mihai, Ghiurca Ianoş, Bejan Martin-Mihai, Dogaru Ioje şi încă mulţi alţii.

O parte a locuitorilor veniţi din Valea Seacă împroprietăriţi în urma Reformei agrare din anul 1921, au pus bazele unei noi aşezări, satul Ferdinand I. începând din anul 1923 şi până în prezent, îndeplineşte rolul de comună.

In opreraţiunile militare din timpul celui de-al Doilea Război Mondial din această comună s-au afirmat pe câmpurile de luptă peste 300 de eroi.

Din anul 1948 satul şi apoi comuna îşi va lua numele de Nicolae Bălcescu, iar pentru o scurtă perioadă se va numi Chivu Stoica.

Comuna Nicolae Bălcescu este situată în centrul judeţului Bacău. Teritoriul comunei are o formă care se încadrează într-un trapez dispus cu laturile paralele după direcţia est-vest şi are ca vecini:

- la nord-teritoriul administrativ al municipiului Bacău ;

- la nord-vest-comuna Sărata;

- la nord-est-comuna Letea-Veche ;

- la est-comuna Tamaşi ;

- la sud-est-comuna Gioseni

- la sud-comuna Faraoani;

- la vest-comuna Livezi

Teritoriul administrativ al comunei este străbătut pe axa nord-sud de drumul naţional D.N.2-respectiv E85( Bacău-Adjud) şi de calea ferată Roman-Bacău-Adjud.

Satele componente ale comunei apar ca localităţi pe ia anii 1930, având în prezent peste 10159 de locuitori , comuna fiind compusă din 5 sate la baza cărora stau mărturie documente, dar şi obiective istorice de interes local si naţional.

Aceste sate care compun comuna Nicolae Bălcescu sunt : Nicolae Balcescu, Galbeni, Valea Seaca, Buchila şi Lărguţa. Suprafaţa totală a comunei Nicolae Bălcescu este de 7753 ha, din care :

- arabil: 3278,91 ha;

- păşune : 1226,56 ha ;

Obiectul de activitate

Primăria comunei Nicole Bălcescu este o instituţie publică, prin urmare obiectul său de activitate este satisfacerea necesitătilor de ordin public la nivel de comună. Problemele comunităţii sunt rezolvate de către primarul, viceprimarul şi consiliul local al comunei Nicolae Bălcescu.

Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, Iasi

Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor