Managementul strategic în organizația publică

Capitolul I

Managementul strategic în instituţiile publice

1.1 Management strategic-noţiuni generale

Baza obiectivă a managementului o constituie activitatea umană, managementul fiind un proces de dirijare şi orientare a activităţii resurselor umane în scopul realizării unor obiective. “Managementul este ansamblul tehnicilor de organizare şi administrare, de previzionare şi modernizare a structurilor organizaţionale, acceptând noile provocări privind competitivitatea, reglementările, exigenţele sociale, nevoile multiple ale utilizatorilor, restricţiile cu privire la mijloace ”

Prin management strategic, conducerea organizaţiei determină evoluţia pe termen lung şi performanţele acesteia, asigurând formularea riguroasă, aplicarea corespunzătoare şi evaluarea continuă a strategiei stabilite.

Diferenţa între a avea o strategie şi a practica cu adevărat managementul strategic este tot atât de mare ca cea dintre eşec şi succes.

Conform unor reputaţi specialişti în domeniu, managementul strategic poate fi definit:

-“Procesul prin care conducătorii determină direcţia pe termen lung şi performanţele organizaţiei, asigurând realizarea unei formulări atente, a unei implementări corecte şi a unei continue evaluări a strategiei” (Rue&Holland, 1986)

-“Arta şi ştiinţa formulării, implementării şi evaluării deciziilor funcţionale corelate care permit unei organizaţii să îşi atingă obiectivele”(David, 1989)

1.2.Etapele managementului strategic

Procesul de management strategic prezintă trei mari etape:

1. Formularea strategiei:

- definirea activităţii oraganizaţiei şi a viziunii/misiunii acesteia

- identificarea oportunităţilor şi a ameninţărilor externe organizaţiei

- determinarea punctelor forte şi a celor slabe din interiorul organizaţiei

- stabilirea obiectivelor pe termen lung ale organizaţiei (obiectivele strategice)

- elaborarea unor strategii alternative şi alegerea strategiei de urmat

În mod concret, formularea strategiei poate include: un nou tip de afacere pentru organizaţie, modul de alocare a resurselor, noi posibilităţi de extindere şi diversificare a activităţilor organizaţiei, pătrunderea pe noi pieţe, fuziunile sau riposta în faţa ameninţărilor venite de la concurenţă

Deoarece nici o organizaţie nu dispune de resurse nelimitate, managerii de strategie trebuie să decidă care dintre strategiile alternative vor aduce cele mai mari beneficii organizaţiei. De regulă, conducerea organizaţiei posedă cea mai bună perspectivă în efortul de înţelegere a complexităţii deciziilor, în vederea formulării unor strategii de succes. Aceştia beneficiază de autoritatea de a face posibilă implementarea strategiei alese.

2. Implementarea strategiei

Implementarea strategiei presupune:

- stabilirea obiectivelor anuale ale organizaţiei

- motivarea personalului

- alocarea resurselor în vederea executării strategiilor formulate şi poate include: dezvoltarea unei culturi, politici a organizaţiei în sprijinul realizării strategiei alese; dezvoltarea unei structuri organizaţionale eficiente, redirecţionarea unor eforturi ale departamantelor funcţionale, pregătirea bugetului; dezvoltarea şi utilizarea sistemelor informatice ale organizaţiei.

Etapa de implementare este deseori numită etapa de acţiune în managementul strategic, fiind cea mai dificil de realizat, pentru că implică disciplina membrilor organizaţiei, a personalului, sacrificiu şi loialitate din partea acestora. Succesul acestei etape depinde în mare măsură de abilitatea managerilor în motivarea salariaţilor.

Activităţile specifice de implementare a strategiilor afectează deopotrivă managerii şi personalul. Fiecare compartiment, divizie sau departament al organizaţiei trebuie să răspundă la întrebarea: “Ce trebuie să facem ca să implementăm partea ce ne revine din strategia organizaţiei?”

3. Evaluarea strategiei

Constituie etapa finală în managementul strategic. Managerii trebuie să cunoască modul în care strategiile sunt implementate. Acest lucru se realizează prin evaluări periodice ale strategiei şi prin utilizarea feed-back-ului. Evaluarea strategiei constituie mijlocul prin care aceştia obţin feed-back-ul.

Toate strategiile vor suferi modificări ulterioare pentru că factorii externi şi interni ai organizaţiei sunt în permanentă schimbare. Există 3 activităţi fundamentale caracteristice etapei de evaluare, etapei de strategie:

- reevaluarea factorilor interni şi externi ce au constituit fundamentul pentru alegerea strategiei curente

- măsurarea performanţelor

- acţiuni de corectare, ajustare

Într-o organizaţie de mari dimensiuni, cele 3 etape ale managementului strategic - formularea, implementarea şi evaluarea - se regăsesc la fiecare nivel ierarhic.

1.3. Evaluarea strategiei

Ultima etapă în planificarea strategică. Este axiomatic faptul că o planificare eficientă implică o evaluare periodică prin care se asigură nu numai că strategia este implementată aşa cum a fost stabilit ci şi că rezultatele sunt cele aşteptate – o afirmaţie care nu întotdeauna este onorată de către administraţia publică. Aceasta înseamnă în primul rând ca rezultatele implementării strategiilor să poată fi măsurate.

Feed-back-ul este un factor decisiv în modelul raţional de planificare strategică.Feed-back-ul permite o informare a palierului politic şi al celui administrativ de nivel superior asupra modului în care strategiile implementate au dus la rezultate aşteptate. Cu ajutorul feed-back-ului se pot face ajustările necesare urmare modificărilor din mediul extern sau intern administraţiei.