Managementul spațiilor verzi ale Bucureștiului

Parcurile si Gradinile Bucurestiului

Spatiile verzi, sistematic amenajate, confera unei localitati urbane o nota de distinctive aparte. Este si motivul pentru care edilii Capitalei s-au interest in mod special de amenajarea parcurilor si gradinilor publice.

Pe masura dezvoltarii demografice a Capitalei, edilii erau tot mai preocupati si de acest aspect urbanistic.Pe langa atentia pentru marile artere de circulatie, edilii s-au ingrijit si de amenajarea unor gradini si parcuri.

Asa a inceput in anul 1844, amenajarea Cismigiului, printr-un contract incheiat cu un peisagist strain W. Mayer. In anul 1868 Primaria contracteaza cu Louis Leyvraz, horticultor elvetian stabilit in Bucuresti, lucrarile pentru intretinerea aleilor din fata Teatrului National, apoi pentru intretinerea gradinilor din fata Universitatii, precum si a arborilor de pe marginea bulevardului dinspre Strada Coltei si Calea Mogosoaiei.

Edilii epocii s-au ingrijit si de amenajarea lacurilor de la Vacaresti, unde se descoperisera izvoare minerale. In anul 1875, Primaria sadeste numerosi “salcami rotunzi” in partea lacului. Iar in primavara anului 1877, inainte de izbugnirea razboiului ruso-roman-turc sunt saditi platani pe Bulevardul Elisabeta, intre Calea Mogosoaiei si Strada Brezoianu.

In 1868 un nou contract intre Primarie si horticultorul Louis Leyvraz pentru ingrijirea si amenajarea gradinii Bisericii Sfantul Gheorghe Nou, afectata puternic de incendiu din 1847. Pe locurile unde in 1886-1888 s-a construit actualul Ateneu Roman a existat o gradina vasta cu numeroase alei strajuite de castani si de monumente.

Din 1832 pe “maidanul Icoanei”, unde era balta care alimenta firul de apa al Bucurestiului a fost amenajata o gradina de mari proportii, “Gradina Icoanei”, de la numele bisericii din apropiere.In sfarsit, inca din anul 1878 se mentioneaza gradinile din incinta Spitalului Brancovenesc si a Bisericii Domnita Balasa, opera aceluias horticutor elvetian.

In cadrul curentului favorabil spatiilor verzi, in 1860 s-a amenajat Gradina Botanica la Cotroceni, apoi cea din piata Universitatii a fost transformata intr-o mica si placuta gradina publica.

In 1865 Parcul Carol I devine parc public, dar amenajat abia in anul 1974, cand se rezolva problema terenurilor mlastinoase dintre perimetrul cuprins intre Bulevardul Tineretului, Calea Piscului, Soseaua Oltenitei, Calea Serban Voda, si Bulevardul Gheorghe Sincai.Un parc de o conditie speciala il constituie fosta Gradina Belu, transformata in cimitir din anul 1864. O vizita in Cimitirul Belu (Servan Voda), pe langa monumentul de inevitabila tristete, este un prilej de adanca meditatie si recunostinta in afta operelor artistice ale creatorilor de renume.In peisagistica Bucurestiului isi gfac aparitia tot mai des si uniform amplasate, noi spatii verzi, sub forma de parculete pentru copii- locuri de joaca special amenajate in vederea cresterii si dezvoltarii lor sanatoase.