CAP. I : VARSTE SI GENERATII
Copil, adult, batran – indivizii umani traverseaza pe rand cele trei mari perioade ale biografiei lor. Privirea mai atenta distinge insa mai multe trepte pe scara vietii. Sugar, copil, adolescent, adult tanar, adult, varstnic, mosneag – acestea sunt cele sapte varste ale omului.
Copil, adolescent, tanar, adult si varstnic, individul devine pe rand, pe parcursul desfasurarii normale a vietii sale. Medicina si psihologia moderna subimpart, fiecare dupa criteriile sale specifice, marile perioade mentionate in rastimpuri mai scurte, prezentand caracteristici aparte ale dezvoltarii si functionarii organismului, respectiv al psihicului uman. Trecerea de la o varsta la alta se afla in firea lucrurilor, se realizeaza oarecum de la sine, indiferent de dorintele celor in cauza (in cazul adolescentilor care asteapta sa fie cat mai curand considerati adulti) sau de regretele lor (in cazul adultilor care devin varstnici).
Fiinta umana, desi parte si produs al naturii, este prin esenta sa o fiinta sociala. Prima perioada a vietii sale nu este numai aceea a cresterii, maturizarii biologice, ci si perioada in care fiecare individ repeta, intr-un fel, procesul de umanizare si socializare pe care l-a strabatut omenirea in ansamblu. Se stie ca omul este fiinta vie cu cea mai lunga perioada de nematuritate, in raport cu durata medie a varstei sale. De la nastere si pana la maturitate, el creste si se dezvolta nu numai sub aspect biopsihic, dar trece si printr-un proces de umanizare si socializare, in acelasi timp, adica de integrare intr-o societate data, prin invatarea unui mod social de comportare, prin asimilarea unor norme si valori sociale, prin insusirea unor cunostinte si deprinderi indispensabile activitatii independente in societate.
Varsta omului prezinta simultan mai multe aspecte. Actele de identitate consemneaza data nasterii si tin evidenta varstei calendaristice a persoanei. Varsta calendaristica este cea mai evidenta, mai simpla, si totodata mai superficiala determinare a varstei omului.
Trebuie sa se faca o deosebire intre varsta calendaristica si varsta fiziologica a omului. In viziunea medicala moderna, varsta reala (varsta fiziologica) a unei persoane este data de gradul de dezvoltare sau uzurii organismului sau.
Alaturi de aceste doua varste se cuvine sa distingem varsta sociala a indivizilor umani. In sisteme sociale diferite, in epoci istorice diferite, uneia si aceleiasi varste calendaristice i se asociaza situatii si atributii sociale diferite ale unor grupuri de persoane. Procesul de socializare a fiintei omenesti se desfasoara pe fundamentul maturizarii sale biopsihice, dar etapele primeia nu se suprapun intocmai treptelor celei din urma. De obicei momentul atingerii maturitatii sociale nu coincide cu momentul maturitatii biologice si psihice. In comunitatile gentilico-tribale, primitive, pragul maturitatii se trece de obicei prin niste rituri de initiere. In societatile mai evoluate procesul de socializare este mult mai complex de norme de comportare, de cunostinte si deprinderi, care-i permit individului intrarea in randul adultilor. Pe trepte diferite ale dezvoltarii sale sistematice, societatea fixeaza la varste cronologice diferite momentul maturizarii sociale, dupa cum si momentul retragerii varstnicilor din viata activa se leaga de varste calendaristice diferite.
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRASOV
FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
