Structura discursului sociologic

Traian Herseni* este, alaturi de H.H. Stahl, M. Vulcanescu si A. Golopentia, un reprezentant de seama al Scolii sociologice de la Bucuresti.

Opera lui sociologica este orientata tematic spre o diversitate de aspecte, pe de o parte, rezultate din reflectii asupra societatii romanesti si pe de alta parte, dintr-o perspectiva comprehensiva asupra paradigmelor sociologice. In elaborarile sale teoretice, alaturi de aspectele rezultate din preocuparile sale de cercetare a realitatii rurale (sociologie pastorala, sociologia vecinatatii), trebuie mentionate si sintezele elaborate in sociologia limbii si sociologia literaturii. Insa, principala nazuinta a reflectiilor sale sociologice a fost aceea de a elabora o teorie generala a societatii.

Lui Traian Herseni ii revine meritul de a fi deschis o noua directie in cercetarea sociologica romaneasca, si anume abordarea dintr-o perspectiva fenomenologica a sociologiei, a carui fundament il constituie interpretarea sistemului social in spiritul ontologiei regionale: ,,Incercam adica in spiritul sociologiei fenomenologice sa punem problema individ si societate dincoace de individualism si integralism si intreprindem in acelasi spirit ontologia regionala a vietii sociale"[1].

Un loc aparte in opera lui Tr. Herseni il ocupa referinta la ontologie, ce reprezinta o problematizare de natura reflexiv-teoretica, prin care acesta isi propune stabilirea si definirea competentelor si diferentelor dintre filosofie si sociologie in abordarea realitatii sociale, definirea domeniului sociologiei in ipostaze cat mai riguroase.

Dimensiunea ontologica este surprinsa in manifestarile ei complexe in lucrari, studii si articole, cum ar fi: Realitatea sociala. Incercare de ontologie regionala, urmata de Prolegomene la teoria sociologica, apoi Ontologia spiritului, Dialectica spiritului, Ontologia vietii sociale etc.

Asa cum subliniaza Maria Larionescu, conceptia lui Herseni despre ontologia regionala , desi supusa unor influente din fenomenologia germana, prezinta elemente evidente de originalitate: ,,Conceptul central al noii orientari sociologice propuse de autor este cel de ontologie regionala, preluat de la Husserl si redefinit in functie de cele mai noi achizitii ale gandirii sociale ale epocii. Traian Herseni a manifestat abilitati deosebite de a-si asocia antecesori si aliati prestigiosi cu contributii recunoscute care l-au ajutat sa si organizeze premisele conceptiei sale. Astfel, conceptul lui Husserl de ontologie regionala, exprimand despartamintele existentiale ale realitatii (natura, spirit, societate), pe care stiinta le cerceteaza ca atare, a fost epurat de catre Traian Herseni de sensul sau originar de esenta a regiunilor si redefinit in conformitate cu ceea ce G. Gurvitch denumea <<intorsatura existentiala a filosofiei fenomenologice>> infaptuita de Martin Heidegger: dupa acesta din urma, <<regiunile existentiale nu se deosebesc numai ca esenta, ci si ca existenta. Faptul insusi de a fi, de a se gasi acolo, variaza dupa regiuni. A exista nu inseamna pretutindeni acelasi lucru>>"[2].

In cautarea unui raport cat mai productiv intre filosofie si sociologie, Traian Herseni mentioneaza ca tendinta a acestui raport ,,realismul", prin care incearca sa construiasca o ,,sociologie ca stiinta a realitatii". Premisa fundamentala a acestei tendinte este exprimata de Herseni astfel: ,,Societatea este o realitate omeneasca si o realitate temporala. Privita ca realitate, societatea este intotdeauna prezenta, de unde caracterul prezentualist al societatii - cu societatea prezenta noi suntem legati esential, suntem aceeasi realitate, - sociologia este chiar constiinta de sine a unei realitati si teoria unei existente. Sociologia studiaza realitati, nu semnificatii sau sisteme de cultura"[3].

O contributie implicita a lui Traian Herseni la lamurirea raportului dintre sociologie si filosofie o reprezinta optiunea sa pentru intelegerea sociologiei ca ontologie a vietii sociale, intrucat sociologia ,,trebuie sa studieze societatea ca existenta"[4]. Aici ar mai fi de precizat ca termenul de ,,ontologie" prezent in demersul lui Traian Herseni nu are numai intelesul de ,,teoria existentei", cum a fost incetatenit mai tarziu de Gyorgy Lukacs[5] si de alti sociologi si filosofi marxisti, ci are si intelesul de existential, de existenta sociala, in cele din urma. Astfel, in expresia ,,sociologia ca ontologie a vietii sociale", sensul termenului de ontologie este cel de ,,teorie", iar in expresia ,,ontologie regionala", ,,ontologia" inseamna ,,existenta", existentele vizate

Maria Larionescu, Ontologia regionala in conceptia lui Traian Herseni, in ,,Revista Romana de Sociologie", anul VIII, 1997, nr. 1-2, p.10.

[3] Tr. Herseni, Tendinte noi in sociologie, in ,,Societatea de maine", anul X, 1933, nr. 7-8-9, p. 154.

[4] Tr. Herseni, Ontologia vietii sociale, in ,,Societatea de maine", anul IX, 1932, nr. 13-14, p. 203.

[5] Gyorgy Lukacs, Ontologia existentei sociale, Edit. Politica, Bucuresti, 1975.

[6] Traian Herseni, Realitatea sociala ..., p. 7.

[7] Ibidem, p. 4-5.

[8] Ibidem, p. 10.

[9] Traian Herseni, ibidem, p.10; Acest citat, ca de altfel toate cele pe care le reproducem din lucrarile lui Herseni, contureaza un anumit stil al gandirii sale, care este cel al unor jocuri semantice, de configurare si reconfigurare a unor semnificatii. Formularile tipice pentru acest stil sunt: ,,sociologia ca stiinta", ,,sociologia ca ontologie regionala", ,,societatea ca existenta", ,,existenta ca societate", ,,societatea ca societate". Acest stil cu expresii grele si intorsaturi face de multe ori dificila comutarea propozitiilor lui Herseni, de aceea in paginile studiului nostru am oferit spatii mai intinse citatelor acestuia.

[10] N. Bagdasar (coord.), Istoria filosofiei moderne, vol. V, Edit. Societatea Romana de Filosofie, Bucuresti, 1941, p. 584.

[20] Tr. Herseni, Individ si societate in satul Fundul -Moldovei, in ,,Arhiva pentru Stiinta si Reforma Sociala", an X, 1932, nr. 1-4, p. 137.

[21] Ibidem, p. 70-71.

[22] A. Mihu, Studiu introductiv , in Traian Herseni, Sociologie, Edit. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1982, p. 18-19.

[23] Tr. Herseni, Realitatea ..., p. 131.

[24] Ibidem.

[25] Ibidem, p. 134.

[26] Traian Herseni, Sociologie, Edit. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1982, p. 515.

[27] Ibidem, p. 513-514.

[28] Tr. Herseni, Dialectica spiritului, in ,,Azi", an I, 1932, nr. 5, p. 355-361.

[29] Tr. Herseni, Sociologie ..., p. 515