Sociologie

Situatia analizata reprezinta, la prima vedere, transformarea unei stari de fapt in care toti actorii sociali sunt perdanti (compania e in pragul falimentului, muncitorii sunt pe cale de a-si pierde joburile, ministrul strain este inglodat in datorii), intr-o stare in care fiecare dintre acestia are ceva de castigat (compania de avioane se redreseaza, muncitorii au de lucru in continuare, ministrul isi plateste datoriile, iar tara straina primeste avioanele de care avea nevoie). Se poate spune ca am avea de a face cu o situatie de tip “win-win”.

Cu toate acestea, daca avem in vedere totusi factorul care sta la baza acestei transformari, si anume coruptia, prin mituirea oficialului guvernamental, asistam de fapt la derularea unui fenomen antisocial, si deviant, ce poate avea multiple consecinte la nivel social.

Coruptia poate fi definita ca un ansamblu de activitati imorale, ilicite, ilegale realizate de indivizi sau grupuri si organizatii, in scopul obtinerii unor avantaje materiale sau morale prin utilizarea unor forme de constrangere, santaj, mituire, intimidare. Ea are insa un caracter destul de relativ din punct de vedere social: ceea ce intr-o societate poate fi vazut ca un act de coruptie, in alta poate fi acceptat si permis. De aceea actele de coruptie nu sunt universal valabile, ele fiind diferite de la o societate la alta.

La prima vedere putem spune ca daca respectiva companie studiata aici, precum si tara straina careia ii apartine ministrul corupt, se afla intr-o societate mai permisiva, in care mita este relativ obisnuita si acceptata, atunci, in raport cu normele acestor societati, caracterul imoral si ilegal al darii de mita se estompeaza.

Mediul social in care oamenii traiesc determina intr-o mare masura modul in care acestia simt, gandesc si actioneaza- acesta este un postulat admis de marea majoritate a sociologilor.

Compania de avioane se constituie intr-o entitate grupala, ai carei indivizi prezinta o unitate de actiuni, scopuri si strategii identice. Lipsa initiala a banilor lichizi pune in pericol atit existenta grupului in ansamblu, prin spectrul apropierii de faliment, cat si indivizii ce alcatuiesc grupul, muncitorii, care, in lipsa unui nou contract, isi pot pierde slujbele. Presedintele companiei, ca reprezentant al acestui grup social, actioneaza in virtutea principiului economismului, conform caruia principalul criteriu al realizarii este economicul, iar banii, profitul, reprezinta scopul actiunilor intreprinse. Conform teoriei alegerii rationale, el decide sa adopte ca si varianta optima de actiune, mituirea ministrului Nu avem destule detalii in studiul de caz despre celelalte eventuale variante mai corecte/legale/morale de actiune pe care compania le-ar fi putut intreprinde pentru a se salva.

Muncitorii pot fi priviti ca un subgrup al companiei, aflati intr-o situatie de solidaritate accentuata de situatia initiala negativa in care se afla, indivizi care au un scop comun, avind fiecare roluri si functii diferentiate in cadrul grupului. Desi libertatea de miscare a individului in cadrul unui mediu social exista, iar acesta isi poate alege mediul care sa ii convina, totusi posibilitatea de miscare dintr-un anumit context in altul nu este mereu atat de facil sau de rapid de realizat. In cazul de fata, parasirea companiei falimentare si schimbarea jobului nu se poate realiza atat de rapid astfel incat sa nu afecteze deloc calitatea vietii individului respectiv. De aceea muncitorii sunt prinsi in constrangerea mediului oferit de companie si au nevoie de o solutie salvatoare din partea presedintelui acesteia astfel incat sa se poata realiza in continuare in cadrul social in care se afla deja.

Ministrul tarii straine reprezinta un alt actor social al studiului de fata, despre care putem spune ca acumuleaza cel putin doua elemente negative : jocurile de noroc ce ii creeaza vulnerabilitatea financiara si il fac sa devina veriga slaba a guvernului respectiv, precum si acceptarea mitei si facilitarea incheierii unui contract posibil defavorizant pentru tara sa. Prin