Modalitati de evaluare a stilului cognitiv

Previzualizare referat:

Extras din referat:

Conceptul de stil cognitiv se refera la orice fenomen de variabilitate interindividuala stabila in forma activitatii cognitive[1]. Desi candva la moda, studiile asupra lui s-au rarit foarte mult in ultimele decenii, ajungand la statutul de concept controversat. Cauzele care au dus la aceasta scadere a interesului pentru stilul cognitiv sunt multiple, si vor fi analizate mai jos, pornind, in principal, de la doua studii de sinteza elaborate de Messick[2] si respectiv Martinsen[3]. Pentru a le putea intelege mai bine ar fi util, mai intai, un scurt istoric.

1. Scurt istoric al problematicii stilurilor cognitive

Cercetarile care au pus bazele elaborarii constructului de stil cognitiv au fost cele conduse in principal de catre Klein si Gardner in anii '50, in cadrul fundatiei Menninger, avand o baza conceptuala de tip psihanalitic. Ele s-au concentrat pe identificarea a diverse tipuri de control cognitiv. Acesta a fost definit ca un mecanism ipotetic care directioneaza exprimarea nevoilor in modalitati acceptabile social si specifice situatiei[4]. Ei vedeau controlul cognitiv ca o structura de durata, care apare prin interactiunea intre determinantii genetici si cei care tin de experienta de viata, ca un produs al dezvoltarii (vezi Gardner si Long, 1962[5]). Stilurile au fost diferentiate in raport cu modalitatile de control cognitiv, fiind definite ca patternuri de control cognitiv specifice unui individ[6].

Ulterior, multi autori, printre care se numara Vernon[7], Petzold[8] (1985), Tiedman[9] (1989) si Messick[10] au considerat cercetarile mai sus amintite ca neconvingatoare si au semnalat o serie de inconsistente ale teoriei controlului cognitiv. Printre altele, s-a sustinut ca multe dintre tipurile de control cognitiv identificate nu s-au dovedit a fi suficient de stabile de-a lungul diferitelor studii realizate pentru evaluarea lor, ca masuratorile pentru unele modalitati de control cognitiv sunt orientate prea mult spre competenta. S-a mai obiectat si ca tipurile de control cognitiv identificate sunt unipolare si directionate valoric, ceea ce le face mai asemanatoare aptitudinilor, si nu asa cum s-ar cere: bipolare si neutre valoric. Totusi, din aceste prime teorii, se pot pastra ca fiind valoroase conceperea stilului cognitiv ca un mediator subtil intre personalitate si cognitie, precum si dimensiunile stilistice identificate de Klein si Gardner, pe baza carora se pot evalua diferentele individuale in modalitatile de realizare a proceselor cognitive[11]. Ulterior, s-au propus si alte dimensiuni stilistice, unele dintre ele devenite foarte populare. Prezentam mai jos, dupa Messick[12], cateva dintre cele mai cunoscute dimensiuni ale stilului cognitiv propuse de diversi autori de-a lungul timpului:

- dependenta - independenta de camp, dimensiune definita in raport

cutendinta de aborda mediul in termeni holistici vs. analitici;

- preferinta pentru stabilirea unui domeniu categorial larg vs. ingust pentru

diverse categorii specificate;

- tendinta de considerare mai mult a similaritatilor vs. diferentelor intre stimuli in sarcinile de sortare libera;

- preferinta de a forma conceptele in termenii relatiilor tematice sau functionale vs. in termenii atributelor descriptive sau pe baza apartenentei la o clasa;

- complexitate cognitiva vs. simplitate, adica tendinta de a concepe lumea, mai ales comportamentul social intr-o modalitate multidimensionala si discriminatoare, in care variatele dimensiuni sunt flexibil integrate, determinand o preferinta pentru prelucrarea informatiei disonante vs. tendinta de conceptualizare prin putine dimensiuni, nediscriminativ, de a raspunde consistentelor si regularitatilor din mediu prin preferinta de a lucra informatia consonanta;

tendinta spre nivelare, egalizare vs. diferentiere, accentuarea diferentelor dintre stimuli in sarcinile de perceptie si memorie, de a percepe transformarea mai incet, respectiv mai rapid, exagerarea vs. minimalizarea schimbarii si diferentelor din prezent si trecut;

- impulsivitate vs. reflectivitate, dimensiune definita in raport cu viteza si precizia cu care ipotezele alternative sunt formulate si prelucrate in conditii de incertitudine. Unii autori considera ca impulsivii sunt holistici in interpretarea stimulilor (de ex., Zelincker si Jeffrey, 1976[13]) si ca sunt orientati mai putin strategic, folosindu-si mai putin repertoriul cognitiv de prelucrare a informatiei (Kemler, Nelson si Smith, 1989[14]);

- scanare cu o atentie concentrata, ingusta vs. distribuita;

- scanare a atentiei orientata spre semnal vs. informatie, adica o tendinta de cautare seriala si selectiva vs. paralela a informatiei tinta si a celei incidentale[15].

Dimensiunile stilistice enumerate mai sus sunt doar cateva dintre cele cateva zeci propuse de-a lungul anilor.

Bibliografie:

J. Olry-Luis, Les styles d'apprentissage: des concepts aux measures, in ,,L'Annee Psychologique", 1995, 95, 317-432.

[2] S. Messick, Bridging cognition and personality in education: the role of style in performance and development, in ,,European Journal of Personality", 1996, 100, 381-389.

[3] O. Martinsen, The Construct of Cognitive Style and Its Implications for Creativity, in ,,High Ability Studies - The Journal of The European Council for High Ability", 1997, 8, 353-376.

[4] G. Klein, Perception, Motives, and Personality, Alfred A. Knopf, New York, 1970.

[5] O. Martinsen, op. cit.

[6] G. Klein, op. cit.

[7] M.D. Vernon, The psychology of Perceptio, Penguin Books, Middlesex, 1971.

[8] O. Martinsen, op. cit.

[9] O. Martinsen, op. cit.

[10] S. Messick, op. cit.

[11] O. Martinsen, op. cit.

[12] S. Messick, op. cit.

[13] S. Messick, ibidem.

[14] S. Messick, ibidem.

[15] S. Messick, ibidem.

[16] S. Messick, ibidem.

[17] S. Messick, ibidem.

[18] S. Messick, ibidem.

[19] S. Messick, ibidem.

[20] S. Messick, ibidem.

[21] G. Klein, op. cit.

[22] O. Martinsen, op. cit

[23] O. Martinsen, ibidem.

[24] M.D. Vernon,. op. cit

[25] M.D. Vernon, ibidem.

[26] O. Martinsen, op. cit

[27] O. Martinsen, ibidem.

[28] G.R Foxall, R.J. Goldsmith, Consumer Psychology for Marketing, Routledge, London, 1994.

[29] Y. J. Vertzberger, The World in Their Minds; Information Processing, Cognition and Perception in Foreign Policy Decisionmaking, Stanford University Press, Stanford, 1991.

[30] C.A. Lyons, The Learning Process: The Role of Brain Functioning, Cognitive Style and Personality Variables, in M.L. Languis, D.J. Martin, P.J. Naour, J.J. Jr., Buffer (ed.), ,,Cognitive Science - Contribution to Educational Practice", Philadelphia, Gordon and Breach Science Publishers, 1991, p. 195-215.

[31] R. G. Sternberg, Styles of Thinking, in P. B. Baltes, U. M. Staundinger (ed.), Interactive Minds. Life-span Perspectives on the Social Foundation of Cognition, Cambridge University Press, Melbourne, 1996.

[32] O. Martinsen, op. cit

[33] S. Messick, op. cit.

[34] R.G. Sternberg, op. cit.

[35] O. Martinsen, op.cit.

[36] O. Martinsen, ibidem.

[37] O. Martinsen, ibidem.

[38] O. Martinsen, ibidem.

[39] O. Martinsen, ibidem.

[40] G. Klein, op. cit.

[41] S. Messick, op. cit.

[42] S. Messick, ibidem.

[43] S. Messick, ibidem.

[44] G. Klein, op. cit.

[45] R.G. Sternberg, op. cit

[46] O. Martinsen, op. cit

[47] O.J. Harvey, Conceptual Systems and Attitude Change, in P.B. Warr (ed.), Thought and Personality, Ringwood, Penguin Books, 1970.

[48] O.J. Harvey, Conceptual Systems and Attitude Change, in P.B. Warr (ed.), Thought and Personality, Ringwood, Penguin Books, 1970.

[49] RG. Sternberg, op. cit.

[50] G. Klein, op. cit.

Download gratuit

Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.

Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Diacritice:
Da
Nota:
9/10 (1 voturi)
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
11 pagini
Imagini extrase:
11 imagini
Nr cuvinte:
4 817 cuvinte
Nr caractere:
26 893 caractere
Marime:
28.79 KB (arhivat)
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Referat
Domeniu:
Sociologie
Tag-uri:
analiza, stil cognitiv
Data publicare:
09.02.2017
Structură de fișiere:
  • Modalitati de evaluare a stilului cognitiv.doc
Predat:
la facultate

Ai gasit ceva în neregulă cu acest document?

Te-ar putea interesa și:
Evaluarea personalului in contextul evaluarii muncii Munca in cadru organizational presupune...
I.1. Definirea si caracteristicile evaluarii performantelor Cunoasterea, selectia si promovarea...
Aspecte generale privind masurarea personalitatii 1. Termeni cheie 1.1. Psihodiagnoza...
CAPITOLUL 1 TEST, TESTARE SI EVALUARE PSIHOLOGICA In zilele noastre, oricine poate sa ne dea...
1.Abordari teoretice 1.1 Definire Conceptul de evaluare in pedagogie este definit in...
Sus!