Dicursul pedagogic

Din etimologia latina a termenului de educatie observam complexitatea fenomenului care are trei semnificatii primare:

1.Educatio=crestere, hranire, formare

2.Educo=a creste, a hrani, a forma, a instrui

3.Educo=a scoate din( ), a ridica, a inalta

Dictionarul de pedagogie(1979) dezvolta trei semnificatii secundare, care pot fi valorificate la nivelul unor repere metodologice:

1.Educatia ca efect, realizat conform unui model propus de societate

2.Educatia ca proces, realizat prin dezvoltarea tuturor resurselor interne ale fiintei umane

3.Educatia ca ansamblu de actiuni, integrate intr-o activitate complexai de formare, dezvoltare a personalitatii.

Educatia este pentru om ceea ce este dresajul pentru unele animale superioare.Scopul amandurora este adaptarea.De fapt, intreaga istorie a vietii pe pamant este o istorie a adaptarii.

Mediul celorlalte vietuitoare este unul natural, pe cand mediul omului este cultural.

Totul este cultural pentru om, chiar si mediul natural care este supus de el culturalizarii, prin urmare umanizarii.

Dresajul este, in oarecare masura, o forma superioara de adaptare, intrucat animalul este invatat sa execute ceea ce, in mod natural, nu executa. Insa este o forma impusa din exterior, prin constangere.Prin dresaj, animalul nu devine altceva decat este, nu devine o fiinta culturala, nu-si apropiaza un mediu cultural si nici nu ajunge producator de cultura.Omul este insa, altceva, el este o fiinta culturala si, tocmai de aceea, educabila. A dresa oamenii inseamna a atenta la ceea ce face specificul existentei umane in lume, respectiv la statutul lor de fiinte culturale si, prin urmare, libere. Cultura inseamna libertate. Asta nu inseamna lipsa de responsabilitati si chiar de constrangeri, insa ele sunt liber asumate.

Se spune ca de fapt constrangerea nu exista. Orice lucru pe care il facem este rezultatul unei alegeri. Nu puem spune ca am fost obligati sa facem ceva anume, putem spune ca am ales sa facem un lucru pentru ca este mai profitabil decat altul chiar daca ceea ce facem nu ne face placere si am prefera sa facem cu totul altceva.

Bacon spunea:cunoasterea inseamna putere si am putea duce mai departe aceasta afirmatie deoarece cunoasterea este educatie rezulta ca educatia este putere: puterea de a fi liberi.

Educatia este acea activitate culturala care-si propune sa dezvolte in indivizii in maturizare cultura subiectiva printr-un contract adecvat cu cultura obiectiva si prin asigurarea unui adevar ideal cultura, valoros sub aspect etic.

Kerschensteiner afirma ca educatia da rezultate numai in acel caz in care structura bunului educativ corespunde intru totul sau partial structurii spiritului individual.

Cum caracteristica idealului peresonal este enorma sa diversitate, e limpede ca idealul educativ, cu toata fermitatea sa normativa, trebuie sa fie suficient de general si suficient de elastic, pentru a nu contraria enorma varietate a idealurilor personale. Daca idealul educativ este prea ingust sau excesiv de rigid, se produce respingerea sa - explicita sau implicita - de catre subiectii educatiei. Marele esec al incercarii sistemelor totalitare de a modela oamenii noi se datoreaza tocmai acestei tendinte naturale de a respinge un ideal educativ nu doar rigid si restrang, ci de-a dreptul absurd.

Confuziile si ambiguitatile semantice din universul conceptual al pedagogiei constituie prima problema pe care epistemologia domeniului va trebui s-o rezolve.Printre diversele intrepretari ce s-au dat situatiei in cauza aflam si situarea educatiei intr-o relatie de dependenta fata de sistemul ideologiilor politice, in special fata de ideologia dominanta.

In contrast cu sensul ei fundamental - autonomizarea fiintei - educatia este, uneori o prada usoara pentru interese diferite, partial mascate, partial deschise ale unor grupuri si sisteme politice. Astfel, de la bun inceput - spune E. Geissler - institutiile educationale sunt considerate a fi organe de executie ale unor sarcini prestabilite.

Latinescul doctrina insemna "invatamant", "stiinta", "doctrina", tremeni substituibili, in mare parte, unul celuilalt. Sensul vechi al termenului de doctrina este acela de savior sau "ansamblu de cunostiinte dobandite", iar al verbului a indoctrina:"a instrui", a pune pe cineva in posesia unei invataturi, a-I preda o stiinta, anumite cunostiinte

Termenii au capatat si alte acceptii, care au permis alunecarea semantica spre ideologia politica, fara a-si pierde, insa sensul fundamental pedagogic. Al doilea sens

- CUCOS, Constantin-"Pedagogie si axiologie"Ed.Didactica si Pedagogica R. A. Bucuresti 1995

- CRISTEA, Sorin-"Dictionar de pedagogie"Grupul editorial Litera:Litera international Chisinau-Bucuresti 2000

- COZMA, Teodor ;MOMANU, Mariana Capitolul:"Formare si indoctrinare in spatiul universitar" din -"Campul universitar si actorii sai"- coordonator: NECULAU, Adrian- Ed.Polirom, Iasi 1997

- ANTONESEI, Liviu-"Paiadeia.Fundamentele culturale ale educatiei."Ed. Polirom Iasi 1996