Acceptarea Romaniei in componenta Uniunii Europene din ianuarie 2007, incontestabil, ne obliga sa ajustam economia nationala, inclusiv sectorul agroalimentar, la normele si standardele Pietii Comune. Asigurarea securitatii alimentare pentru fiecare tara, precum si dezvoltarea sectorului rural unde isi desfasoara activitatea o insemnata parte a populatiei, este un deziderat major care trebuie sa se regaseasca prioritar in deciziile luate la nivel micro si macro economic.
In domeniul agriculturii, avantajele sunt mai reduse in primii ani de aderare, dar, pe termen
mediu si lung, integrarea agriculturii romanesti va duce la: cresterea productivitatii agricole
(prin adoptarea acquis-ului si, mai ales, prin accesul la fondurile UE pentru agricultura si la
tehnologie performanta), stimularea dezvoltarii exploatatiilor agricole mijlocii (pana la 50 ha)
si mari (peste 100 ha), imbunatatirea accesului pe piata UE si disparitia tuturor barierelor
comerciale, incetinirea migrarii fortei de munca din agricultura spre sectorul industrial
Accesul la fondurile structurale comunitare, ca viitor stat membru, va da posibilitatea
Romaniei sa asigure o dezvoltare echilibrata a regiunilor, precum si o dezvoltare rurala
sustinuta, sa modernizeze infrastructura de transporturi si de mediu, sa creeze noi oportunitati
de ocupare a fortei de munca, mai ales in mediul rural, sa promoveze politici sociale care sa
duca la standarde de viata de o calitate.
In Romania predomina politicile manageriale de tip social democrat si foarte putin cele de tip liberal. Gospodaria taraneasca este un agent al economiei cu o structura si un comportament cu totul aparte. Structura sa cuprinde doua componente simbiotice:
familia si exploatatia agricola. Comportamentul aparte al gospodariei taranesti este dat de rolul traditional al familiei in conducerea, reglarea si sustinerea mecanismelor economice. In acelasi timp, mediul economic exterior gospodariei determina comportamentul familiei de agricultori. Din aceasta cauza intr-un mediu economic favorizant progresului, deci activitatilor neagricole, inclusiv industriei, gospodaria dobandeste un caracter deschis pietei de forta de munca, cat si celei comerciale. In caz contrar, ea are tendinta de a se izola, deoarece va produce, cu deosebire pentru propria familie.
Asadar, integrarea tarii noastre in Comunitatea Europeana trebuie sa fie in continuare gestionata, ceea ce impune formarea unui management adecvat, formarea unui
model de planificare, organizare, motivare, coordonare si control pentru complexul agroalimentar, ajustat la exigentele emise de catre structurile europene, adecvat Politicilor Uniunii Europene catre care ne-am dorit sa aderam ca membru cu drepturi depline.Putem aminti aici despre Capitalismul postcomunist romanesc care a fost prefigurat de schimbari politice, economice si sociale, unele dintre acestea avand impact direct asupra structurii de clasa, iar altele avand impact indirect. In prezent, cerintele si recomandarile Uniunii Europene sunt cele care stau la baza accelerarii formarii si consolidarii economiei de tip capitalist.
Suprafata agricola a Romaniei la sfarsitul anului 2007 era de 14711,6 mii ha. din
care proprietate privata 14057,6 ha repartizata astfel: 64,0% arabil, 22,8% pasune, 10,2% fanete, 3,0% vii si livezi. In comparatie cu Uniunea Europeana Romania detine un procent mai mare in ceea ce priveste terenurile arabile, un procent mai mic in ceea ce priveste viile si livezile si aproape acelasi procent in ceea ce priveste pasunile si fanetele. Ca si suprafata totala, suprafata agricola din Romania reprezinta 10,8% din suprafata agricola a Uniunii Europene.
Un alt aspect important este faptul ca, in tara noastra, populatia rurala numara astazi 10,2 milioane locuitori deci aproape 50% din totalul populatiei din Romania
1. Chirca C. si Tesliuc D.E. (coordonatori) "De la saracie la dezvoltare rurala", Banca
Mondiala si Comisia Nationala pentru Statistica, Bucuresti, 1999.
2.Dobre Gh. si colab., "Economia Romaniei in context european - 1938", Editura Fundatiei Stiintifice "memoria oeconomica", Bucuresti, 1996
3. Grigorescu C. si colab., "Nivelul dezvoltarii economico-sociale a Romaniei in context european", Editura Expert, Bucuresti, 1993.
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
